Clujul este primul oras din Europa de Est care primeste finantare prin Urban Innovative Actions. 5,6 milioane de euro vor fi folosite pentru pregatirea pentru locurile de munca ale viitorului

Clujul este primul oraş din regiunea Europei de Est care primeşte finanţare de la Comisia Europeană prin programul Urban Innovative Actions. Primăria Cluj-Napoca şi Centrul Cultural Clujean au depus un proiect, intitulat ”Cluj – Future of Work”, care urmăreşte pregătirea oraşului pentru locurile de muncă ale viitorului. În total, Comisia Europeană a acordat o finanţare totală de 92 de milioane de euro pentru 22 de oraşe care vor să inoveze în domeniul urban, mai exact să elaboreze soluţii inovatoare pentru provocările viitorului, de la protecţia mediului la schimbările sociale produse de tehnologie. Banii provin din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Potrivit primarului Emil Boc, acest proiect este necesar pentru că tehnologia va schimba societatea. El spune că există studii care arată că atunci când copiii care se află acum în clasa pregătitoare vor ajunge pe piaţa muncii, jumătate dintre meseriile de acum vor fi îndeplinite de roboţi, iar jumătate dintre aceşti copii vor lucra în domenii care încă nu au fost inventate.

Concret, proiectul Clujului are trei obiective principale.

Primul este facilitarea tranziţiei la tehnologia 4.0. Concret, persoanele care ocupă locuri de muncă aflate în risc de dispariţie datorită automatizării vor fi instruite pentru a fi capabile să folosească noile tehnologii şi să îşi dezvolte noi competenţe profesionale pentru a-şi găsi noi locuri de muncă.

Al doilea obiectiv vizează creşterea competitivităţii şi a implicării în societate a actorilor din domeniul industriilor creative din Cluj. Nu este vorba doar de IT, ci şi de alte industrii, precum cea a filmului.

Cel de-al treilea obiectiv vizează înţelegerea şi propunerea de schimbări pentru piaţa muncii, astfel încât utilizarea tehnologiilor modernă să permită includerea categoriilor excluse în prezent.

Din cei 5,6 milioane de euro, 98 la sută reprezintă finanţarea oferită de Comisia Europeană, iar 2 la sută contribuţia administraţiei locale. 38 la sută din buget va fi investit în cercetare-dezvoltare, 38 la sută în echipamente specifice industriei, 8 la sută ăn elaborarea unor programe de incluziune socială, 6 la sută în marketing şi 10 la sută din buget va fi utilizat pentru cheltuieli administrative.

Proiectul va permite şi punerea în valoare a Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC), care a fost construit cu bani europeni ăn Dealul Lombului. Acest Centru, împreună cu un alt proiect în curs de finalizare, un centru de transfer tehnologic, de asemenea finanţat din bani europeni, ar urma să reprezinte nucleul Cluj Innovation City. Este vorba de un viitor cartier al Clujului care ar urma să grupeze aproximativ 100.000 de locuitori. Cartierul ar urma să grupeze companii din domeniul industriilor creative, universităţi şi institute de cercetare. De asemenea, acest proiect va ajuta Clujul să îşi structureze candidatura la titlul de Capitală Europeană a Inovării, candidatură care va fi depusă probabil în intervalul 2026 – 2028.

„Viitorul oraşului depinde de muncă şi vrem să ne asigurăm că ne putem pregăti ca oraş din timp pentru schimbările sociale şi de tehnologie care au loc în acest moment în lume. Putem face acest lucru cel mai bine printr-un parteneriat puternic între administraţia locală, mediul cultural, academic, de afaceri şi cel social. Ne bucurăm că prin acest proiect putem să punem în valoare investiţia de la CREIC aducând în acest fel dotări specifice industriei 4.0, în valoare de 2 milioane de euro”, a declarat primarul Emil Boc.

Acest proiect este rezultatul experienţei acumulate deja de tinerii din echipa Centrului Cultural Clujean, cei care au participat şi la construirea candidaturii Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană. „Cluj Future of Jobs” construieşte pe experienţa de inovare socială şi urbană deschisă de Centrul Cultural Clujean din programele Cluj 2.1| Fondul de Inovare, Culturepreneurs şi Jivipen. Ne uităm, de fapt, la aspectele culturale şi sociale locale când planificăm viitorul oraşului şi deschidem un nou mod de lucru prin care putem lucra în prezent pentru viitorul urbei. Şi avem privilegiul de a face asta, deoarece misiunea Centrului Cultural Clujean este de a mobiliza cultura să lucreze pentru dezvoltare urbană”, a declarat Anamaria Vrabie, directorul programului Cluj 2.1 | Fondul de Inovare din cadrul Centrului Cultural Clujean, cea care a coordonat întregul proces al aplicaţiei oraşului.

Proiectul va permite şi găsirea de soluţii de incluziune pentru comunitatea romă care trăieşte în zona gropii de gunoi de la Pata Rât. Este vorba de cea mai săracă şi mai marginalizată comunitate din Cluj. Marc Lemaître, director în Directoratul General pentru Politici Regionale şi Urbane a declarat că “Trăim într-un secol urban, în care viitorul vieţii noastre în comun se dezbate în oraşe. De aceea trebuie să mulţumim oraşelor care au avut curajul de a-şi asuma testarea unor noi soluţii ce ar putea îmbunătăţi calitatea vieţii urbane în Europa. Proiectul Clujului conectează mai multe industrii culturale şi creative cu servicii specifice economiei cunoaşterii. Pentru a asigura sustenabilitatea demersului, proiectul integrează şi comunităţile dezavantajate şi vulnerabile, inclusiv comunitatea romă”. Studiile sociologice arată că, în anul 2030, două treimi din populaţia planetei va trăi în oraşe. Deja, acest lucru se întâmplă în Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi Canada, iar România se îndreaptă rapid în această direcţie.

Articolul a fost preluat de pe Clujtoday.ro.