CNA a sancționat TVR cu somație pentru emisiunea care spăla Securitatea comunistă/ Valentin Jucan: ”Cele trei doamne folosesc tehnici de manipulare specifice Securității chiar în emisiune, își spală activitatea și instituția”/ Dorina Rusu: ”Nu poți să lași trei securiste să spună ce de treabă erau ele”/ Decizia CNA luată cu unanimitate

CNA a decis, marți, să sancționeze cu somație TVR pentru emisiunea care spăla Securitatea comunistă. Decizia a fost luată cu unanimitate.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a pus în discuție, în ședința de marți, emisiunea ”Adevăruri despre trecut: Femei în securitate. Raport asupra banalităţii răului”, difuzată de TVR în 7 iunie, în care fosta Securitate era spălată prin vocile a trei foste securiste care și-au păstrat anonimatul în timpul intervențiilor la televiziunea publică.

• Notă: CNA s-a autosesizat după articolul G4Media care a atras atenția asupra episodului difuzat de TVR, în care inclusiv vocea televiziunii punea sub semnul întrebării mai multe fapte ale fostului sistem criminal. Emisiunea a fost difuzată la patru zile după ce G4Media a publicat integral proiectele de legi privind securitatea națională, care sporesc semnificativ puterile serviciilor secrete. Proiectele de legi au fost criticate pe motiv că fac din servicii, din SRI și SIE, prin puterile si imunitățile date, o instituție mai puternică decât fosta Securitate comunistă.

Valentin Jucan, membrul CNA care s-a autosesizat după ce G4Media a scris despre emisiunea TVR, a deschis dezbaterea. Principalele argumente:

• Emisiunea a creat dezbateri aprinse. Suntem aici să analizăm un echilibru, exclusiv din punctul de vedere al informării corecte. Refuz să cred că postul TVR a difuzat această emisiune intenționat în contextul legilor securității. Este o emisiune care face parte dintr-un șir de emisiuni, recunoscute ca fiind de calitate, care au adus în fața publicului subiecte importante. Referitor la emisiune, mi-am notat câteva chestiuni care se aplică ideilor pe care cele trei doamne ofițeri de securitate le susțin și în egală măsură atitudinii prin care producătorii ar fi trebuit să reacționeze.
• În primul rând, nu îmi este clar cui se adresează această emisiune. Cei care au trăit perioada comunistă știu cum să traducă și să citească printre rânduri spusele doamnelor. Celor care s-au născut după 1990 le va fi foarte dificil să înțeleagă despre ce a fost vorba pentru că modul în care se adresează ofițerii de Securitate și își expun cazurile este de natură a induce publicul în eroare. Ni se prezintă o naivitate a celor trei, nu știau despre ce e vorba, au aflat pe parcurs… Să zicem că putem accepta că n-au știut. Dar ulterior, în toți anii în care dânsele au lucrat tot n-au înțeles despre ce e vorba în Securitate? (…).
• Ce spun cei trei ofițeri? Că totul era legal, că așa era legal, că își făceau treaba. Cuvântul legalitate este foarte des folosit cu privire la fosta Securitate. În momentul în care vorbim, înțelegem că ”legal” atrage și respectarea drepturilor omului, ceea ce în perioada comunistă nu exista. O astfel de intervenție ar fi fost binevenită: Ceea ce era legal atunci, era pe hârtie, dar nu avea legătură cu libertatea drepturilor și libertăților individuale. Ba mai mult, tinerii care se uită la această emisiune și văd cum cele trei doamne le vorbesc despre Securitate și proceduri, pot să înțeleagă că ceea ce au făcut cele trei doamne este ceea ce fac azi ofițerii de contrainformații. Și azi spunem că SRI, urmașul Securității, este constituit legal. Această punere a semnului de egal între atunci și acum fără să spui că atunci nu implica respectarea drepturilor omului este o lipsă de contextualizare. Dacă aceste doamne ar fi vorbit exclusiv în nume propriu, aș fi spus că vorbesc despre comportamentul propriu, dar declarațiile pe care dânsele le susțin se răsfrâng asupra întregii instituții: ”La noi nu se bătea, nu existau beciuri, este exclus să se fi făcut rău etc”. Ești tentat să înțelegi că abuzurile erau excepții.
• Sunt prea puțin intervențiile vocii off a televiziunii și sunt doar două intervenții ale CNSAS, dar puse pe niște cartoane, care au rulat relativ repede și pe care nu ai timp să le citești. Ceea ce pe mine mă deranjează și nu am cum să spun este că cele trei doamne folosesc tehnici de manipulare specifice activității lor chiar și în acest interviu. Exemplu: tehnica de oglindire. Când tu anticipezi o eventuală întrebare dificilă, empatizezi, transferi partea emoțională și expui: ”Da, știu că nu m-ați crede, dar noi…”. E o tehnică de manipulare, oglindire. Tehnica de generalizare: Când trasezi liniile activitățile generale ale Securității ar fi trebuit să existe o contrapondere, o analiză a ceea ce au spus.
• Față de afirmațiile doamnelor, în economia întregii emisiuni, ceea ce spun aceste doamne este mult prea mult. Doamnele își spală propria activitate și implicit și a Securității. Probabil a fost dificil pentru producători să intre în contact cu aceste surse și nu au dorit să meargă atât de mult în a contracara și a avea o analiză de a fi combătute tocmai pentru a nu se ajunge în situația pentru ca cele trei surse să nu le mai acorde interviul. Această ”captivitate” o pot înțelege, dar atunci îți asumi emisiunea. Nu cred că producătorii au vrut să spele, nu cred că și-au propus asta, dar din păcate acesta este rezultatul. Cu această ocazie, au denaturat modul în care publicul primește informații despre Securitate (…) Realizatorii emisiunii nu pun în dificultate, nu întreabă. Pe de o parte ele nu știu, că au ajuns în Securitate din întâmplare, aveau aceleași probleme ca ceilalți români, fiecare își făcea treaba, dar pe de altă parte ne spun că aveau niște scopuri înalte de protecție a securității la nivel înalt.
• Aș fi văzut această emisiune încheindu-se cu unul, doi specialiști care să comenteze realitatea Securității, ceea ce au spus aceste doamne, ce există în arhivele Securității, ce există la CNSAS, care să transmită publicului fapte istorice, care pot fi în bună măsură verificate, cercetate. Să lași doar trei ofițeri să își spele trecutul nu mi se pare normal.

Cristina Pocora: 

• Cumva a existat instituțional o decizie ierarhic luată în producție. Am asistat la o prezentare a securistului bun, nu a existat Securitate care să fi făcut rău. Nu mă deranja dacă aflam și perspectiva acestor doamne, dar așa cum se spunea și mai devreme trebuie pus alături de tot ce a însemnat nenorociri și toate lucrurile rele. Deci cred că ar trebui ca discuția asta să aibă loc cu radiodifuzorul, să ne explice de ce a existat această abordare.

Dorina Rusu:

• Eu nu cred că TVR și-a propus să spele Securitatea comunistă, mai ales că a avut foarte multe emisiuni despre Securitate, oameni care au făcut foarte multe emisiuni în 30 de ani.
• Acest episod așa cum a fost el conceput face deservicii și TVR, și emisiunii care a avut atâtea episoade, și adevărului.
• Acum sigur că nu putem ca membri CNA să le spunem celor de la TVR sau altora cum să-și facă meseria mai ales că știu cum să și-o facă.
• O justificare este faptul că există o construcție a felului în care arată acest serial și că ar urma alte episoade în care se vorbește despre ce-a fost cu adevărat Securitatea.
• Această colaborare nu ar fi putut continua cu cele trei securiste, dacă adevărul și minciuna ar fi fost prezentate față în față. Poate n-au vrut să le îndepărteze, dar rezultatul este acesta. Ele vorbesc ca și cum ar fi lucrat într-o unitate de elită.
• Se compară cumva: Aceleași lucruri le făceau și alții, și ceea ce făceau serviciile occidentale. Nu poate să existe niciun fel de comparație între ceea ce făcea Poliția Politică într-o țară cu regim opresiv și ceea ce fac serviciile într-o democrație.
• Nu spun că realizatoarele emisiunii au dorit asta, dar din dorința de a lăsa să curgă emisiunea, cam asta a ieșit din păcate.
• Am citit mult despre ce s-a discutat în legătură cu această emisiune și punctele de vedere ale lui Mădălin Hodor.
• Am înțeles că există nuanțe în tratarea acestui subiect, cu cât intri mai mult, cu atât descoperi felul în care a evoluat istoria, cum se întâmplau lucruri în perioada aceea.
• Am remarcat comentatorul care a spus că Securitatea în anii 80 nu era ca în anii 50. Din această emisiune reiese doar atât, că era discutabil.
• Ar fi fost necesar să existe mai multe puncte de vedere. Dacă ar fi fost invitat Mădălin Hodor sau Germina Nagât. Dacă tot a fost acel carton cu ea… Nu poți să lași trei securiste să spună ce de treabă erau ele și ce culți erau și ce organ de elită era Securitatea. Asta mi se pare că este problema cea mai mare.
• Îmi pare rău în primul rând că e o muncă mare la aceste emisiuni și cumva cu acest episod care sigur că a fost ultradiscutat și a fost atâta scandal, cumva s-a compromis tot ceea ce s-a discutat în celelalte emisiuni. Și-au făcut singure un deserviciu mare, chiar foarte mare.

Răsvan Popescu:

• Toate relele Securității s-au încheiat în 1965, eroinele au activat în anii 80. Ce este discutabil? Cazul Ursu?
• De toți acești oameni care au avut de suferit se pare că n-au auzit cele trei securiste.

Ionel Palăr:

• Faptul că nu s-au făcut niște delimitări foarte clare imediat după Revoluție fac să asistăm astăzi la un tupeu extraordinar.
• Generația noastră mai știe câte ceva. Nu ne mai pot spăla nouă creierul. Pericolul mare îl reprezintă generațiile tinere care nu au cunoscut atrocitățile comuniste prin Securitate.
• Nu mă mai încântă nimic că doamnele vorbesc pios și spun că legea de la vremea respectivă le-a permis.
• Aceste lucruri trebuiesc spuse și scrise în cărțile de istorie, iar postul public de televiziune nu trebuie să facă o astfel de spălare.
• Păcat că televiziunea română a făcut acest lucru.

Propuneri:

• Valentin Jucan: Ceea ce spun cele trei doamne ofițeri de securitate este firesc, ce puteau să spună? Ar trebui să mergem în zona de analiză a postului, există o lipsă de echilibru (…) Înțeleg că această emisiune nu se mai difuzează, a intrat grila de toamnă și urmează să se reconfigureze.
• Cristina Pocora: Mă deranjează că nu avem un reprezentant al postului (se deschide o discuție despre faptul că TVR a refuzat să trimită reprezentant la ședința de marți, n.red.).
• Valentin Jucan: Citirea pe post a unei somații despre aceste lucruri este mai de impact decât o sancțiune pecuniară. Somația trebuie să o furnizeze la același impact orar, este mai de impact și trebuie difuzată pe post, este un semnal mai puternic decât o amendă. Intenția nu este să diluez.
• Dorina Rusu: E o rușine, sper să nu se mai repete. Chiar dacă nu a fost cu intenție, ăsta e rezultatul.

Vot: 

• Membrii CNA au votat în unanimitate pentru a sancționat postul de televiziune public cu somație. TVR este obligată să difuzeze public un mesaj prin care anunță decizia CNA.

Context 

CNA s-a autosesizat după articolul G4Media care a atras atenția asupra episodului difuzat de TVR, în care inclusiv vocea televiziunii punea sub semnul întrebării mai multe fapte ale fostului sistem criminal. Emisiunea a fost difuzată la patru zile după ce G4Media a publicat integral proiectele de legi privind securitatea națională, care sporesc semnificativ puterile serviciilor secrete. Proiectele de legi au fost criticate pe motiv că fac din servicii, din SRI și SIE, prin puterile si imunitățile date, o instituție mai puternică decât fosta Securitate comunistă.

Tonul general al emisiunii este whataboutismul prin care perioada anilor 80 este pusă într-o lumină pozitivă doar pentru că deceniile anterioare au fost și mai abuzive și represive. Însăși vocea narativă din partea TVR pune sub semnul întrebării brutalitatea Securității din perioada respectivă și se întreabă dacă nu cumva erau cazuri izolate. În emisiune apare și Ion Iliescu, de trei ori, fără niciun sens, vorbind despre securitatea europeană, într-un simpozion din 1969.

Pe tot parcursul emisiunii, nu se vorbește direct, asumat și ferm despre crimele și torturile îngrozitoare ale Securității, iar singurele ”drepturi la replică” cu privire la faptele abominabile ale sistemului sunt niște fragmente de text dintr-un cercetător CNSAS care nu sunt redate audio, ci doar afișate câteva secunde pe fundal. Cel mai mare spațiu din emisiunea de 48 de minute este ocupat de cele trei femei din fosta Securitate care îndulcesc la maximum activitatea Securității.

În urma publicării analizei G4Media, istoricii CNSAS Mădălin Hodor și Mihai Demetriade au apărat echipa de producție a TVR și emisiunea în care Securitatea era spălată și au lansat un val de mesaje pe Facebook în care au jignit jurnaliștii din echipa G4Media.

Mai mult, Mihai Demetriade s-a contrazis privind emisiunea TVR, inițial spunând că este ”o mizerie marca TVR”, care este ”efectul influence-ului securist (rezerviștii) pe lângă redactori”.

Două zile mai târziu, după ce CNA decide să întocmească un raport de monitorizare a emisiunii și sesizează CNSAS, iar colegul său de instituție Mădălin Hodor are o ieșire deplasată în spațiul public, Mihai Demetriade își schimbă opinia spunând că emisiunea este, de fapt „bună chiar dacă cu nuanțe și diferențe”. Mai mult, Demetriade nu explică unde e greșit articolul G4Media și ce nu e scris corect, dar consideră materialul ”un derapaj critic” și o ”înfierare proletară”.

• OPINIE Cum am fost înjurați și jigniți de Mădălin Hodor, Mihai Demetriade și Florin Iaru pentru că am arătat cum TVR a spălat Securitatea comunistă
• Spălarea Securității comuniste la TVR, într-o emisiune despre ”șansa femeilor” să intre în sistem după 1980/ Un fost ofițer, despre securiști: ”Niște oameni absolut minunați, cu greutăți, onești”/ Se pun sub semnul întrebării mai multe fapte ale Securității. 
• Mihai Demetriade, despre emisiunea TVR privind femeile din Securitate: ”O mizerie marca TVR”/ După sesizarea CNA: ”O emisiune bună”/ Istoricul CNSAS: ”Ambele realități sunt funcționale/ În documentarul TVR, în afară de manipulările de care vorbeam, există și informații veridice”.