CNN: Tot mai mulţi oficiali de la Moscova, inclusiv din FSB, fug din Rusia. Cine este omul care îi ajută în străinătate

Vladimir Osecikin, un disident rus care a fugit în Franţa încă din 2015, spune că un număr tot mai mare de oficiali ruşi de rang înalt dezertează în Occident, nemulţumiţi de războiul Kremlinului din Ucraina. El a declarat într-un interviu pentru CNN că foşti generali şi agenţi de informaţii se numără printre ei, transmite News.ro.

Aşa-numita „operaţiune militară specială” a lui Putin nu a fost singura mişcare a ruşilor după 24 februarie. Aceasta a declanşat şi „un mare val” de oficiali ruşi care şi-au părăsit patria, eclipsat doar de valul de oameni care au fugit din ţară din cauza ordinului de „mobilizare parţială” al Kremlinului din septembrie. Acum, a declarat Vladimir Osecikin pentru CNN, în fiecare zi sunt oameni care îi cer ajutorul.

Mulţi sunt soldaţi de rang inferior, dar printre ei se află şi profiluri mult mai pregnante. Osecikin spune că printre cei pe care i-a ajutat se numără un fost ministru al guvernului de la Moscova şi un fost general rus de trei stele, iar CNN spune că a confirmat identitatea unui fost ofiţer FSB şi a unor mercenari Wagner.

Chiar acum, în ianuarie, Osecikin a ajutat un fost comandant Wagner care a fugit din Rusia pe jos în Norvegia vecină pentru a cere azil. Fostul soldat se temea pentru viaţa sa după ce a refuzat să îşi reînnoiască contractul cu grupul de mercenari.

O TENTATIVĂ DE ASASINARE CA-N FILME

Vladimir Osecikin a cerut azil în Franţa încă din 2015 şi se bucură acum de protecţie poliţienească după ce în 12 septembrie anul trecut familia sa a fost vizată de o tentativă de asasinat ca-n filme: un lunetist a tras asupra apartamentului său tocmai când, împreună cu soţia şi copiii, se pregătea să ia cina.

„În ultimii 10 ani, fac multe lucruri pentru a proteja drepturile omului şi ale altor persoane. Dar în acest moment, am înţeles că misiunea mea de a ajuta alţi oameni a creat un risc foarte mare pentru familia mea”, a declarat Osecikin pentru CNN.

Pe numele lui Osecikin autorităţile din Rusia au emis un mandat de arestare, iar în prezent se află pe lista persoanelor căutate de ţara sa natală.

Munca lui Osecikin ca jurnalist de investigaţie şi activist anticorupţie l-a pus în pericol în Rusia, dar îi aduce şi avantaje, inclusiv în Franţa. De două ori, a mărturisit el pentru CNN, ponturile au ajuns înaintea ucigaşilor la uşa lui. „Vladimir, ai grijă”, i-a transmis o sursă din diaspora cecenă, în februarie anul trecut, printr-un mesaj. „A existat deja o ofertă de plată în avans pentru a te elimina”, i-a spus sursa.

Osecikin trăieşte acum sub pază armată constantă, asigurată de autorităţile franceze, iar adresa şi rutina sa sunt secrete.

CINE ESTE VLADIMIR OSECIKIN

În calitate de activist influent pentru drepturile omului şi jurnalist, Osecikin a fost mult timp un ghimpe în coasta multor ruşi puternici. După ce a fondat în 2011 Gulagu.net – o organizaţie pentru drepturile omului care urmărea cazurile de corupţie şi tortură în Rusia – s-a ocupat de o serie de investigaţii de profil înalt care incriminau instituţiile şi ministerele ruseşti. Una dintre aceste investigaţii a relevat că în închisorile ruseşti se comit violuri sistematice asupra deţinuţilor de sex masculin.

Dar activitatea Gulagu.net de când tancurile ruseşti au trecut graniţa ucraineană, în februarie, a fost cea care a conferit organizaţiei o nouă relevanţă internaţională.

Ancheta referitoare la închisoare i-a făcut pe mai mulţi agenţi din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB, spionajul intern) să se transforme în denunţători, aceştia mărturisind că au fost dezgustaţi de descoperirile Gulagu.net, susţine Osecikin. Acest lucru a dus la #windofchange, o serie de scrisori care ar proveni de la personalul FSB şi care au fost trimise organizaţiei lui Osecikin. Publicate online de echipa sa, scrisorile au devăluit dezaprobarea agenţilor FSB faţă de conducerea Rusiei şi faţă de războiul din Ucraina.

CE FACE OSECIKIN CU SECRETELE PE CARE LE AFLĂ

„Atunci când persoana este de nivel foarte înalt, înţelege foarte bine cum funcţionează maşinăria regimului lui Putin şi înţelege foarte bine că, dacă vorbeşte despre asta, există un risc foarte mare de terorism cu Noviciok sau de asasinare”, a declarat Osecikin pentru CNN.

Implicit, atunci când îi ajută pe aceşti oficiali să fugă din Rusia prin intermediul reţelei lui, există un acord tacit, iar aceştia îi furnizează informaţii despre mecanismele interne ale Moscovei. Unele dintre aceste informaţii ajung şi la agenţiille de informaţii europene, cu care Osecikin are contacte regulate, spune el.

Un fost locotenent din FSB pe care Osecikin l-a ajutat să fugă în Europa, Emran Navruzbekov, a declarat că a pregătit directive ale FSB privind operaţiunile de spionaj ale Rusiei în Europa pentru a le oferi agenţiilor de informaţii occidentale.

„Şefii noştri din FSB le-au cerut agenţilor lor din Europa să afle despre ‘mercenarii’ care vor merge în Ucraina. Pe voluntarii care merg să lupte pentru Ucraina îi numesc terorişti. Am păstrat o astfel de corespondenţă”, a declarat el pentru CNN.

Unii dintre cei pe care Osecikin îi ajută sunt în posesia unor informaţii – chiar secrete militare – despre care disidentul recunoaşte că prezintă un interes limitat pentru organizaţia sa pentru drepturile omului. Dar agenţiile de informaţii occidentale au priorităţi diferite.

Michel Yakovleff, un fost general al armatei franceze şi fost comandant adjunct al operaţiunilor NATO, a analizat, la cererea CNN, mai multe dosare militare obţinute de Osecikin. El a declarat că, deşi acestea nu au o importanţă deosebită pentru un comandant militar, „sunt fragmente de informaţii care construiesc o imagine”.

CE DAU LA SCHIMB FUGARII

Un fost general rus a adus cu el documente militare, inclusiv un plan arhitectural al unei clădiri, potrivit lui Osecikin, cu o legendă care detalia semnificaţia simbolurilor, enumerând utilităţile şi datele de construcţie. Generalul, încercând să câştige încrederea europenilor, spera ca autorităţile occidentale să recunoască valoarea documentelor sale, a povestit Oseckin. Surse din serviciile de informaţii au confirmat pentru CNN autenticitatea probabilă a documentelor, dar au ridicat întrebări cu privire la utilitatea şi exclusivitatea lor.

Yakovleff spune însă că documentele nu sunt singura monedă de schimb pe care o deţin fugarii. „Adevăratele întrebări sunt: unde erai în ierarhie? În ce măsură erai de încredere? Cine erau oamenii de încredere din jurul tău? Ce fel de acces aveai la ce?”, a detaliat el. „Nu suntem interesaţi de acest dosar. Ne interesează gradul tău de acces. Şi, destul de des, lucrurile pe care le ştii, dar pe care nu le ştii că le ştii sunt cele care pot fi de valoare” pentru serviciile de informaţii, a arătat Yakovleff.

Pe lângă documentele militare, fostul general rus a venit cu informaţii despre corupţia din cadrul armatei şi cu înregistrări secrete care arată cum FSB trage sforile chiar şi în cadrul unităţilor militare, a declarat Osecikin.

DE CE DEZERTEAZĂ ACUM ACEASTĂ PERSOANĂ?

Un alt dezertor este Maria Dmitrieva, în vârstă de 32 de ani, care şi ea a adus presupuse secrete din rândurile FSB. Ea a declarat pentru CNN că a lucrat timp de o lună ca medic pentru FSB. În pregătirea fugii sale, ea spune că a înregistrat în secret conversaţiile cu pacienţii, ale căror simptome ascundeau uneori secrete de stat.

Un agent al GRU – serviciul secret al armatei ruse – suferea de malarie după o misiune secretă în Africa, a povestit ea. Alte conversaţii au dezvăluit că unor oficiali ceceni li se acorda impunitate judiciară, în timp ce alţi oficiali discutau despre colapsul din armata rusă. CNN precizează că nu a reuşit să verifice aceste informaţii în mod independent.

Dmitrieva, care cere azil în sudul Franţei, şi-a lăsat în urmă familia şi iubitul despre care spune că lucrează pentru serviciile secrete ruseşti. Nu este sigură dacă informaţiile pe care ea le-a furnizat autorităţilor occidentale vor fi suficiente pentru a-i garanta azil permanent.

Dezertorul trebuie să-şi construiască o anumită credibilitate ca să fie ajutat. „Ai nevoie de motive întemeiate pentru a dezerta”, a declarat Yakovleff. „Nu este aşa, dintr-o dată, că ţi-ai dat seama că democraţia este mai bună decât tirania şi, prin urmare, te-ai înfiinţat aici”, precizează el. „Aceasta este una dintre primele întrebări pe care şi le vor pune agenţiile de informaţii: De ce dezertează tocmai acum această persoană?”, a arătat el.