Coaliția „ONG-uri pentru Cetățean”, raport despre starea democrației în 2021: Libertatea de informare și libertatea presei sunt în continuare grav afectate / Dreptul de a organiza sau participa la adunări publice a continuat să fie restricționat excesiv

Coaliția „ONG-uri pentru Cetățean” reclamă, într-un raport publicat vineri privind starea democrației în anul 2021, că mai multe drepturi au fost afectate serios anul trecut, menționând în primul rând libertatea adunărilor publice, libertatea de informare și libertatea presei.

„Libertatea adunărilor publice – unul dintre drepturile serios afectate pe perioada stării de urgență și apoi de alertă în 2021, a continuat să fie cenușăreasa «relaxărilor». Pe parcursul lui 2021, dreptul de a organiza sau participa la adunări publice a continuat să fie restricționat excesiv, în timp ce participarea la evenimente religioase, sportive culturale sau de divertisment a fost mult mai puțin restricționată.

Libertatea de informare și libertatea presei sunt în continuare grav afectate, așa cum arătăm mai jos, fie de refuzul de a furniza informații de interes public, fie de hărțuirea (inclusiv fizică) a jurnaliștilor sau a activiștilor. Instituții ale statului și partidele politice au continuat să direcționeze, netransparent,
bani publici în mass-media, contribuind astfel la erodarea încrederii publicului în mass-media”, se arată în raport.

Totodată, „dezbaterea publică a deciziilor publice, atât la nivel central, cât și la nivel local este în continuare deficitară, marcată de formalism și, în general, de ignorarea prevederilor Legii 52/2003”. Raportul menționează că o practică pozitivă a fost determinată de pandemie și constă în difuzarea online a ședințelor multora dintre consiliile locale.

Cele zece aspecte analizate în raport:

1. Liberul acces la informații de interes public: cetățenii și organizațiile societății civile au continuat să întâmpine probleme în aplicarea legii.

2. Bani de la partide și autorități publice pentru mass-media: în mod surprinzător, în 2021, an fără miză
electorală, partidele politice au investit semnificativ în campanii de promovare.

Fondul de circa 200 de milioane de lei pentru presă, alocat de Guvernul Orban în anul 2020 nici măcar nu a fost consumat integral de către operatorii mass-media, la finalul anului rămânând circa 60 de milioane de lei necheltuiți. Mai grav, acest mecanism de finanțare a dezechilibrat și mai mult piața,
întrucât 10 actori au concentrat 50% din fondurile rezervate.

În primele șase luni din 2021, partidele au cheltuit peste 50% (circa 46 de milioane de lei) din subvenția
de stat în campanii de promovare politică în mass-media și în online. Până la finalul anului, aceste costuri au crescut la peste 62 de milioane de lei, mecanismul de cheltuire al acestor fonduri ridicând mari probleme de oportunitate și de transparență.

De departe, PSD și PNL au infuzat cei mai mulți bani în piața media: PSD – aproape 40 de milioane lei, PNL – peste 20 de milioane lei. Problematică rămâne și lipsa de transparență a PSD care refuză să divulge contractele și distribuția fondurilor publice pe care le-a alocat pe parcursul anului 2021.

Schema de finanțare a presei din fonduri publice cuprinde și autorități publice locale, însă opacitatea este și mai mare decât în cazul structurilor centrale de partid sau ale Guvernului.

3. Acțiuni concertate de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor. Raportul menționează acțiunile primarului Sectorului 4, Daniel Băluță, dar și filajul jurnaliștilor Alex Costache (G4media.ro/Știrile TVR) și Cosmin Savu (România, te iubesc!, Știrile Protv) și a magistraților Horațiu Radu (adjunct al procurorului general la acea dată, candidat pentru funcția de procuror general al României) și Răzvan Păștilă (judecător la Tribunalul Ilfov).

„În 2021, deși au fost înregistrate mici victorii de etapă sau semne de normalizare a relației dintre media și autorități, fenomenul presiunilor autorităților asupra presei rămâne îngrijorător, deoarece poate descuraja jurnalismul în interes public și deturnează atenția și resursele jurnaliștilor care sunt nevoiți să își apere reputația și independența editorială.”

4. Agresiuni și violențe împotriva activiștilor: pe parcursul anului 2021, organizațiile civice și massmedia au semnalat mai multe cazuri în care activiștii civici au fost victimele unor agresiuni, atunci când se
aflau pe teren, pentru semnalarea unor cazuri de încălcare a legilor.

5. Sancționarea unor judecători: cinci judecători din cadrul Curții de Apel Constanța au fost sancționați disciplinar și un judecător din Cluj a fost exclus din magistratură. Judecătorii de la Constanța au dat decizii în dosare precum Nicușor Constantinescu sau Mircea Băsescu, iar unul dintre ei a fost vocal cu privire la diferite probleme din sistemul judiciar. Celălalt caz este al judecătorului Cristi Dănileț.

6. Libertatea de asociere: legislația privind asociațiile și fundațiile.

7. Libertatea întrunirilor – Legea Adunărilor Publice și limitarea protestelor în pandemie:

„În 2021 Guvernul a păstrat restricții disproporționate pentru organizarea adunărilor publice, mult după ce alte tipuri de evenimente au fost permise.”

8. Numiri controversate în funcții publice: în anul 2021, democrația din România a marcat o premieră politică: a fost numit premier un fost cadru militar.

Ulterior instalării Guvernului Ciucă, au existat mai multe numiri, în funcții publice extrem de importante, făcute altfel decât în baza competențelor, chiar dacă nu există o problemă de legalitate a acestor numiri.

Raportul amintește cazurile Florin Roman, Marian Neacșu, Laura Vicol, Monica Gubernat.

9. Extinderea interceptării comunicațiilor electronice: se lărgește în spectrul interceptării comunicațiilor
electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conținut și la „conținutul comunicațiilor criptate tranzitate”. Această prevedere este contrară Directivei Europene de instituire a Codului European al comunicațiilor electronice.

10. Consultări publice mimate.

Raportul integral poate fi consultat aici.

sursa foto: Pexels