Coaliția Vot Corect despre alegeri: Competitivitatea a fost redusă de coalizarea principalelor partide de guvernare și modificarea legislației electorale cu foarte puțin timp înainte de alegeri

Coaliția Vot Corect, formată din mai multe organizații care au monitorizat procesul electoral, a făcut publice concluziile dublului scrutin de duminică – alegerile locale și cele europarlamentare.

• Vezi mai jos analiza realizată de Expert Forum, Centrul pentru Resurse Civice, Asociația Civica, Centrul pentru Studiul Democrației, Rădăuțiul Civic și Observatorul Electoral

”Alegerile din 9 iunie au reprezentat un proces cu opțiuni electorale multiple, însă competitivitatea a fost redusă de coalizarea principalelor partide aflate la guvernare și modificarea legislației electorale cu foarte puțin timp înainte de alegeri. Autoritățile au organizat procesul eficient, dar comasarea alegerilor a condus la creșterea complexității procedurilor și la nevoia de a elabora un număr semnificativ de decizii de interpretare a legislației. Legislația electorală și-a arătat limitele, iar lipsa unui Cod Electoral a fost evidentă.

Suprapunerea celor două scrutine a evidențiat mai degrabă teme de campanie legate de alegerile locale, iar activitatea politică s-a concentrat în jurul competiției pentru aceste alegeri. În mod regretabil, campania a fost marcată şi de unele incidente violente, inclusiv unul grav chiar în ziua alegerilor.

Procesul de înregistrare a candidaților la europarlamentare este restrictiv, ceea ce afectează competiția electorală, iar verificarea semnăturilor de susținere rămâne formală. La alegerile locale s-a remarcat o scădere a numărului de liste care nu includ candidați de ambele sexe care au fost acceptate în procesul electoral de birourile de circumscripție, însă existenţa lor rămâne o problemă. Deși numărul candidatelor a crescut față de ultimele alegeri locale, participarea femeilor în alegeri, pe locuri eligibile, rămâne scăzută.

Informarea alegătorilor nu a făcut obiectul unor campanii pe scară largă. Procedura de înregistrare activă a alegătorilor comunitari pentru alegerile europarlamentare a fost insuficient diseminată.

Transparența finanțării campaniei a fost asigurată de publicarea de date în mod constant de către AEP, dar a fost serios afectată de cheltuielile semnificative din perioada de precampanie foarte activă, desfășurată fără aplicarea regulilor de transparență din campanie. Utilizarea constantă a subvențiilor pentru presă și propagandă au oferit un avantaj partidelor de la guvernare cu mult înaintea începerii campaniei electorale.

Ziua alegerilor s-a desfășurat în general ordonat, însă complexitatea procedurilor a afectat eficiența votării, precum și înțelegerea procedurilor electorale de către alegători și administrația electorală din secțiile de votare. De asemenea, unul din efectele procedurilor numeroase a fost presiunea semnificativă pusă pe membrii administrației electorale. Votul în străinătate a fost organizat eficient, cu opțiuni extinse pentru exercitarea dreptului de vot. Alegerile au fost monitorizate de numeroase organizații naționale și internaționale acreditate de AEP. În unele localități a fost raportată implicarea unor observatori potențial asociați partidelor politice în organizarea secțiilor de votare și în procesul electoral.

Problemele evidenţiate de rapoartele de observare în timpul numărării par cauzate mai degrabă de complexitatea procesului şi de volumul mare de muncă ce le-a revenit birourilor secţiilor de votare decât de intenţia de a vicia rezultatele. Procesul de numărare a voturilor a fost descris de observatori ca obositor şi îndelungat.

Cadrul legislativ

Cadrul legislativ pentru organizarea alegerilor europarlamentare și locale este unul complex. Legislația primară, compusă în primul rând din două legi electorale (33/2007 și 115/2015) și OUG 21/2024, a fost completată de numeroase hotărâri ale Biroului Electoral Central (BEC) și ale Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Acest cadru legislativ neunitar a creat confunzie atât în rândul alegătorilor, cât și în rândul persoanelor implicate în organizarea alegerilor. Încă o data necesitatea unui Cod Electoral cu proceduri unitare a fost evidențiată la alegerile din 9 iunie.

Comasarea alegerilor a fost decisă de Guvern prin OUG 21/2024 în data pe 8 martie, cu foarte puțin timp înainte de data limită pentru emiterea hotărârilor de organizare a alegerilor europarlamentare. Pe lângă stabilirea cadrului legal pentru comasarea alegerilor, ordonanța a soluționat și anumite lipsuri legislative, în special în privința Legii 33/2007 pentru organizarea alegerilor europarlamentare. EFOR a atras atenția încă din toamna anului 2023 că legislația pentru europarlamentare este neclară și insuficient corelată cu schimbările legislative majore din ultimii ani din materia electorală[1].

EFOR a criticat schimbarea modalității de formare a birourilor electorale care limitează reprezentarea anumitor partide politice, permiterea migrației politice prin reglementarea posibilității aleșilor locali de a schimba partidul din partea căruia candidează, dar și folosirea ordonanței de urgență ca modalități de reglementare în această materie[2]. Curtea Constituțională a hotărât pe 14 mai că ordonanța de urgență este constituțională cu privire la justificarea urgenței și modificarea modalității de formare a BEC.[3] Decizia comasării ar fi trebuit să fie luată în Parlament, mai ales că era de notorietate faptul că în 2024 vor avea loc patru runde de alegeri. Pentru reglementările legate de migrația primarilor există deja jurisprudență a Curții Constituționale care a găsit această practică neconstituțională (de exemplu Decizia CCR 761/2014 care constată că OUG 55/2014 încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție ” în raport cu situația consilierilor locali și județeni.”)

Chiar dacă s-a organizat o dezbatere publică pe marginea proiectului de OUG, timpul de pregătire a fost mult prea scurt. Mai mulți interlocutori au subliniat că OUG nu rezolvă toate lipsurile legislative, ceea ce a afectat negativ desfășurarea procesului electoral. De asemenea, emiterea unor OUG-uri care să reglementeze doar alegerile curente – și în 2019 și anul acesta – este o practică defectuoasă care creează lipsă de predictibilitate.

Unul dintre efectele negative ale comasării alegerilor a fost emiterea unui număr mare de hotărâri de către Biroul Electoral Central, pentru a suplini lipsa de claritate a cadrului legal. Acest aspect a fost subliniat de mai mulți interlocutori VotCorect, iar unul dintre efectele directe a fost creșterea complexității procesului electoral. Numărul mare de activități din calendarul electoral a generat dificultăți pentru instituțiile publice în implementarea acestuia. Decizia BEC legată de utilizarea urnei speciale (emisă la recomandarea VotCorect) a fost una îmbucurătoare deoarece pentru că simplifică / clarifică mecanismul de exprimare a dreptului de vot.

Administraţia electorală

În pofida dificultăţii create de comasarea alegerilor într-un cadru legislativ neunitar şi lacunar, insuficient suplimentat de OUG 21/2024, Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central au organizat scrutinul în mod eficient. Chiar dacă a emis un număr mare de hotărâri pentru a uniformiza anumite aspecte ale procesului, BEC nu ar fi putut, respectând limitele atribuţiilor sale legale, să rezolve în totalitate discrepanţele dintre cele două legi electorale care nu au fost acoperite de OUG 21/2024.

Modul de formare a birourilor electorale a fost modificat prin OUG 21/2024 cu mult mai puţin timp înaintea alegerilor decât prevede Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia; în plus, modificarea a restrâns reprezentarea politică, dezavantajând partidele care ar fi avut reprezentare mai crescută la alegerile locale și partidele care nu aveau reprezentare în Parlamentul European în 2019.

În urma unor contestații, BEC a identificat nereguli în procesul de tragere la sorţi a preşedinţilor şi locțiitorilor unor birouri de circumscripţie locală (nerespectarea criteriului de proximitate şi includerea pe listele de desemnare a unor persoane care nu erau magistrați) şi a dispus anularea şi reluarea acestora în unele judeţe.

Hotărârile BEC au fost publicate cu promptitudine pe pagina de web, dar faptul că şedinţele nu au fost publice a redus transparenţa procesului. Pentru prima dată, solicitarea de a stabili o întâlnire cu observatorii din partea societăţii civile a fost aprobată, BEC adoptând astfel o bună practică ce ar trebui continuată la alegerile următoare.

Informarea alegătorilor cu privire la procesul electoral a rămas aproape numai în mediul online şi nu a făcut obiectul unor campanii pe scară largă. Deși au existat noutăți importante, cu impact asupra zilei alegerilor, precum cele legate de termenul limită pentru stabilirea reședinței, acestea nu au fost promovate suficient.

Majoritatea interlocutorilor au exprimat încredere în profesionalismul şi imparţialitatea AEP şi birourilor electorale de la toate cele patru niveluri ale administraţiei electorale.

Materialele de instruire elaborate pentru birourile electorale ale secţiilor de votare au fost clare şi cuprinzătoare. Echipa Vot Corect nu a putut observa în mod sistematic sesiunile de instruire, însă informaţiile culese sporadic indică diferenţe în organizarea acestora la nivel de circumscripţii, mai ales în ce priveşte numărul de participanţi.

Înregistrarea alegătorilor şi listele electorale

În discuţiile cu echipa Vot Corect, reprezentanţii administraţiei electorale au exprimat în general încredere în acurateţea registrului electoral şi listelor electorale.

OUG 21/2024 a stabilit că doar alegătorii care au obţinut reşedinţa (viza de flotant) cu 60 de zile înaintea scrutinului pot vota la alegerile locale în circumscripţia de reşedinţă. Această prevedere, în contextul adoptării OUG foarte aproape de termenul limită pentru stabilirea datei alegerilor, a lăsat un timp relativ scurt pentru înscrierea alegătorilor. De asemenea, reprezintă o derogare de la o normă care intra în vigoare în acest an pentru prima dată, ceea ce poate crea confuzie.

Pentru înregistrarea activă a alegătorilor comunitari pentru alegerile europarlamentare considerăm că ar fi trebuit organizată o campanie de informare mult mai largă. Cu toate că Autoritatea Electorală Permanentă a publicat un set de instrucţiuni, diseminarea acestuia a rămas limitată. Observatorilor Vot Corect li s-au semnalat câteva cazuri în care persoane eligibile care au depus cererile de înscriere la timp nu au fost înscrise şi nu au putut vota

Ca urmare a unei hotărâri luate de BEC pe 7 iunie, la solicitarea MAI Autoritatea Electorală Permanentă a tipărit 19.766 de buletine de vot suplimentare pentru un număr de 54 de localități din opt județe, în carenumărul alegătorilor cu reședințe crescuse semnificativ. Transparența legată de stabilirea adreselor de reședință a fost scăzută, în condițiile în care creșterea semnificativă a înregistrărilor înainte de alegeri e o problemă recurentă care afectează procesul electoral în anumite circumscripții. Decizia BEC a fost luată foarte târziu, mai ales ținem cont de faptul că termenul limită pentru stabilirea reședințelor a fost 10 aprilie, iar situația exactă era cunoscută.

Înregistrarea candidaților

Înregistrarea candidaților s-a realizat pe două niveluri diferite, la BEC pentru europarlamentare și la birourile de circumscripție locală la alegerile locale. La alegerile europarlamentare din România, condițiile de înscriere sunt dintre cele mai restrictive din Uniunea Europeană și limitează posibilitatea unei competiții electorale mai largi. De asemenea, numărul mare de semnături – 200.000 pentru partide și alianțe și 100.000 pentru candidații independenți – îngreunează activitatea de verificare a dosarelor de candidatură.

Numărul mare de semnături nu asigură neapărat reprezentativitatea competitorilor și mai degrabă încurajează utilizarea unor mijloace de colectare ilegale. Cadrul legislativ și mecanismele practice nu asigură BEC prea multe opțiuni de a respinge candidaturi în cazul în care semnăturile nu sunt considerate a fi reale și legal colectate, verificarea făcându-se doar pe formă și fond. Chiar dacă BEC nu a înaintat nicio plângere penală pentru alegerile din iunie 2024, candidatul independent Silvestru Șoșoacă este cercetat penal pentru utilizarea unor semnături ilegale. Înscrierea în cursa electorală inopinată și fără o campanie prealabilă a unor candidați sau partide ridică semne de întrebare privind integritatea modului de colectare a datelor.

BEC a înregistrat candidaturile a 12 partide și 4 candidați independenți. Femeile reprezintă 32% dintre candidați[4]. Candidaturile Partidul Diaspora Unită au fost respinse inițial pe motivul lipsei unui număr suficient de semnături. Ulterior instanța a decis acceptarea candidaturilor pentru că listele de susținători au fost distruse de o inundație și, în aceste condiții, nu au mai putut fi verificate.

Pentru alegerile locale au fost înregistrați 207.390 de candidați, mai puțin candidați decât în 2016 și 2020. Femeile reprezintă 24% dintre candidați. Datele au fost publicate de către BEC în format centralizat la mai bine de o săptămână de la rămânerea definitivă a candidaturilor, relevând că 467 de liste depuse pentru consilii locale (3%) care nu respectă prevederile art. 7 din Legea 115/2015, adică nu asigură reprezentarea ambelor sexe pe listele electorale, regulă aplicabilă listelor care conțin mai mult de 2 persoane. Deși nu respectă această condiție, listele respective nu au fost declarate nule. Lipsa unor statistici despre vârstă candidaților ne împiedică să stabilim dacă toți au avut vârsta legală. În privința publicării datelor legate de candidați cadrul legislativ este învechit, ceea ce limitează și posibilitățile de contestare a candidaturilor. În ciuda mai multor solicitări înaintate BEC și birourilor de circumscripție din București coaliția VotCorect nu a putut observa verificarea acestor semnături. Publicarea limitată a datelor despre candidați limitează posibilitatea reală de a contesta candidaturile, iar termenul de 48 de ore este nerealist.

Din datele publicate rezultă că aproximativ 400 de primari au schimbat partidul și au candidat din partea unei formațiuni diferite față de cea în care au fost aleși în 2020, ca efect al OUG 21/2024[5].

Campania electorală

Numărul dezbaterilor electorale a fost redus, iar mesajele adresate electoratului de cele mai multe ori vagi şi conturate în termeni generali. Cu toate că alianţa pentru alegerile europarlamentare dintre cele două partide mai mari nu a fost replicată în alegerile locale decât într-un număr relativ restrâns de localităţi, contextul politic creat a redus confruntarea politică între candidaţii desemnaţi de partidele respective.

Campania pentru alegerile europarlamentare a fost eclipsată de cea pentru locale. Temele de interes european au fost absente din discursul politic, iar spaţiul rămas liber pare să fi oferit mai mult ecou discursului antieuropean suveranist al unor competitori.

La rândul său, discursul campaniei pentru locale nu a conţinut foarte multe teme de interes pentru electorat, iar cazurile în care competitorii au recurs la atacuri la persoană şi mesaje calomnioase au fost frecvente. În mod regretabil, campania a fost marcată şi de unele incidente violente, inclusiv unul grav chiar în ziua alegerilor, raportat în Bucuresti. Încercări de manipulare a electoratului au fost identificate în publicarea frecventă a unor sondaje de opinie cu rezultate foarte diferite, care au fost criticate de sociologi ca lipsite de credibilitate, neprofesioniste şi bazate pe metodologie defectuoasă. Contrar prevederilor legii, unele sondaje au fost publicate inclusiv în ziua alegerilor.

Ca şi la alte alegeri, campania outdoor a avut foarte puțină vizibilitate în comparație cu perioada de precampanie, fapt ce s-a datorat reglementărilor restrictive privind afișajul electoral. Campania a fost în schimb vizibilă şi activă în mediul online, majoritatea partidelor şi candidaţilor alegând reţelele sociale ca mediu preferat pentru a-şi transmite mesajul către electorat.

Finanțarea campaniei electorale

Din punct de vedere legal, finanțarea campaniei electorale s-a desfășurat separat pentru cele două tipuri de scrutin, după reguli similare. AEP a publicat două ghiduri privind finanțarea campaniei electorale, care au fost supuse dezbaterii publice și a organizat mai multe seminare de pregătire pentru mandatarii financiari ai partidelor. Suprapunerea celor două tipuri de alegeri a generat dificultăți pentru unii competitori cu capacitate mai scăzută de a identifica mandatari financiari, mai ales că perioada de campanie s-a suprapus și peste cea de depunere a raportărilor financiare anuale. Unii interlocutori au subliniat dificultatea de a asigura desfășurarea activităților de raportare pentru două tipuri de alegeri în paralel. Chiar dacă scriptic cele două campanii sunt finanțate diferit, în practică am constatat că a existat în unele cazuri o suprapunere de facto a acțiunilor de campanie, ceea ce avantajează partidele cu resurse semnificative.

Veniturile competitorilor au fost de 110 pentru alegerile europarlamentare și de 205 de milioane de lei pentru alegerile locale, iar cheltuielile de 106 milioane de lei, respectiv 171 de milioane de lei[6]. Este îmbucurător că, deși nu există o obligație legală, AEP a publicat în fiecare săptămână statistici privind tranzacțiile competitorilor. Cu toate acestea, calitatea datelor ar putea fi îmbunătățită pentru a permite o prelucrare mai eficientă. În premieră au fost publicate în acest an și cheltuielile, ceea ce a contribuit la creșterea transparenței acestora. Competitorii electorali au cheltuit cel mai mult la europarlamentare pe online (36%), radio/tv/presă (35%) și vestimentație pentru echipele de partid (10%).

Competitorii nu au folosit bani din subvenții, campania fiind finanțată cu fonduri private, cu excepții minore. În mod paradoxal, la anumite partide – cel mai proeminent caz fiind cel al AUR –candidați aflați pe ultimele locuri pe listă au contribuit financiar semnificativ la finanțarea campaniei pentru europarlamentare. Se ridică semne de întrebare legitime cu privire la interesul acestora de a finanța o campanie care cel mai probabil nu le va aduce un mandat de europarlamentar în urma alegerilor și se nasc suspiciuni privind posibila finanțare indirectă a campaniei de către terți

Transparența finanțarii campaniei electorale este redusă și din cauza modelului legislativ defectuos adoptat în România din 2015 care permite efectuarea unor cheltuieli semnificative înainte de începerea campaniei electorale propriu-zise. Spre deosebire de perioada campaniei electorale, în pre-campanie partidele politice pot cheltui resurse importante fără a avea obligații de transparență similare celor din campanie (de exemplu nu există obligativitatea marcării a materialelor electorale). Cheltuielile privind finanțarea pre-campaniei sunt raportate abia anul următor în cadrul rapoartelor privind finanțarea anuală a partidelor politice, ceea ce reduce și întârzie transparentizarea procesului. De asemenea, persoanele care vor candida ca independenți pot face cheltuieli în perioada de pre-campanie fără ca acestor cheltuieli să le fie asociată o obligație de transparență.

Analizele publicate de Expert Forum au mai relevat faptul că în mediul online au fost cheltuiți bani în cadrul campaniei electorale de către terți mascați sub forma unor publicații, care au fost și promovate prin intermediul Facebook Ads. În cazul AUR am identificat mai multe pagini care au promovat intens candidații și care funcționează ca ziare.

Observarea alegerilor

Autoritatea Electorală Permanentă a acreditat 102 organizații ale societății civile și 87 observatori internaționali reprezentând 28 de organizații, potrivit informațiilor publicate pe pagina de web a instituției. Din prima categorie, cinci organizații acreditate sunt membre ale coaliției Vot Corect; dintre observatorii internaționali, două organizații au observat în parteneriat cu Vot Corect – Promo-Lex și European Platform for Democratic Elections – iar Election-Watch EU a avut Vot Corect ca reprezentant național. Cu câteva zile înaintea scrutinului, echipa Vot Corect a participat la o întâlnire cu observatorii ODIHR.

La începutul perioadei electorale, echipa Vot Corect a solicitat întâlniri principalelor instituții care au participat la organizarea alegerilor și altor participanți la procesul electoral. Dorim să mulțumim instituțiilor care au acceptat să discute cu echipa VotCorect sau care ne-au permis accesul să observăm modul în care își desfășoară activitatea – Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, Biroului electoral al sectorului 1, tuturor birourilor electorale ale secțiilor de votare vizitate de observatori) și celorlalți interlocutori pentru deschidere și pentru informațiile oferite pentru acest raport. De asemenea, mulțumim reprezentanților partidelor politice care s-au întâlnit cu echipa VotCorect.

Pentru ziua alegerilor, Expert Forum a organizat un centru de asistență pentru alegători și observatori, compus din serviciul telverde 0800 460 002 și platforma www.votcorect.ro. Au fost înregistrate peste 400 de sesizări și întrebări legate de procedurile electorale prin intermediul call center.

Organizațiile membre Vot Corect au acreditat peste 800 de observatori în țară și străinătate, care până la momentul prezentării acestui raport au trimis prin aplicația Vote Monitor, dezvoltată de Code for Romania, informații din 925 secții de votare. Aplicația a permis procesarea acestor date în timp real; rapoartele de observare de la observatorii care nu au folosit aplicația vor fi incluse doar în raportul final. Distribuirea observatorilor în teritoriu a depins și de opțiunile acestor, de aceea relevanța statistică a eșantionului de secții observate poate fi afectată de faptul că în unele județe numărul observatorilor a fost mai ridicat decât în altele.

În timpul votării, observatorii au fost bine primiți și informațiile solicitate le-au fost puse la dispoziție de birourile electorale în 95% din cazuri; în mod regretabil, au fost semnalate și cazuri de intimidare a observatorilor. În ce privește transparența procesului în general, a fost evaluată ca fiind bună și foarte bună în peste 90% din secțiile vizitate în timpul votării, dar în doar 70% din cazuri la numărarea voturilor.. Observatorii Vot Corect au întâlnit observatori acreditați de alte organizații în 40% din secții.

Ziua alegerilor

Deschiderea secțiilor de votare

Observatorii au evaluat procedura de deschidere ca bună şi foarte bună în peste 95% din secţiile observate. Secţiile de votare s-au deschis la timp, cu excepţia a doar 9 din 262 raportate. Observatorii au semnalat şi prezenţa persoanelor neautorizate în timpul deschiderii într-o proporţie îngrijorătoare (25 din 258 secţii raportate); în 7 in 260 secţii raportate, persoane neautorizate au intervenit în procesul de deschidere a secţiei.

Votarea

Organizarea secțiilor de votare a fost în general bună, deși observatorii au evidențiat nereguli legate de secții de votare aglomerate sau dezorganizate și presiuni asupra alegătorilor. Probleme frecvent semnalateCele mai frecvente probleme au fost cele legate de confuzia legată de modalitatea în care se votează la cele două tipuri de scrutin, precum și cu privire la secțiile de votare în care își exercita dreptul de vot alegătorii. În unele cazuri, alegătorilor li s-a limitat dreptul la vot din cauza neînțelegerii procedurilor și aplicării defectuoase a normelor legale.

În 5% din secțiile observate materialele electorale nu au fost corespunzătoare – cele mai frecvente sesizări au fost legate de absența tușierelor. Au fost semnalate nereguli generate de modul în care au fost primite buletinele de vot în mai multe secții de votare, adică grupate pe calupuri de buletine de vot pentru aceeași funcție. În acest context, au fost raportate cazuri în care alegătorii au primit mai multe buletine de același tip.

Atmosfera a fost tensionată în 11% din secțiile de votare observate. În 6% din secții s-au aflat persoane neautorizate, iar in 5% din secții persoane neautorizate au intervenit în proces. În 30% din secțiile observate s-a observat aglomerație.

În ziua alegerilor a fost observată implicarea reprezentanților unor organizații precum Millennium for Human Rights în procesul electoral, inclusiv prin prezența masivă în unele secții de votare, precum și prin implicare în organizarea acestora.

Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor

Numărarea voturilor s-a dovedit a fi un proces dificil şi de durată; mai mulţi observatori au comentat cu privire la volumul mare de muncă şi la efortul depus de birourile electorale ale secţiilor de votare. Observatorii au apreciat că validitatea voturilor a fost stabilită după criterii rezonabile şi aplicate în mod consecvent în 95% dintre secţiile observate, dar preşedinţii BESV au avut dificultăţi în completarea proceselor verbale în 22% din cazuri, iar în 33% din cazuri membrii BESV au completat procesele verbale în alb. Indiciile de falsificare a rezultatelor raportate de observatori au reprezentat sub 2% din totalul raportărilor, comparat cu erori procedurale importante în aproape 15%. Buletine de vot de acelaşi fel erau împăturite împreună în urnă în 10% din secţiile vizitate. În aproape 23% din raportări, persoane din afara BESV au participat la numărare”.