Cocktailul exploziv care a făcut din Sibiu campion pe țară la rata de infectare cu coronavirus

Oraș turistic, puternic industrializat, cu o mare de navetiști aduși la fabricile din oraș cu microbuzele de la sate, dar cu o administrație paralizată, ruptă de realitate și în negare, care până mai ieri era gata să organizeze și anul acesta târgul de Crăciun, Sibiul a devenit campion național la rata de infectare cu peste 11 cazuri la mia de locuitori. Rețeta perfectă a dezastrului. Toate ingredientele pentru un cocktail exploziv s-au amestecat la Sibiu.

În plină criză de coronavirus, pe data de 29 octombrie, primăria Sibiului anunța organizarea Târgului de Crăciun, devenit faimos în țară, deși orașul avea deja o rată de infectare de peste 4,6 la mia de locuitori, se afla deja în scenariul roșu de o săptămână și ar fi trebuit deja carantinat, cum s-a întâmplat în alte orașe cu o rată de infectare chiar mai mică.

Autoritățile locale au renunțat la organizarea târgului trei zile mai târziu, când rata de infectare a depășit 6 la mie, dar intenția în sine pe fond de criză majoră spune multe despre starea de inconștiență instalată la nivelul administrației locale. Până la un punct, încercarea unui oraș care înregistrază excedent bugetar de zece ani înoace, în fiecare an, de a-și salva principala sursă de venit, turismul, este de înțeles. Sibiul a raportat anul trecut circa 367 de milioane de lei excedent bugetar, o parte semnificativă fiind încasată din turism.

Nimeni nu-și omoară cu mâna lui găina cu ouă de aur, mai ales că în primăvară turismul sibian a încasat și el o lovitură grea, ca peste tot. Se poate înțelege, până la un punct, reticența unui oraș turistic de a trage oblonul din nou. De la un punct încolo însă este inconștiență pură să continui activitățile obișnuite ca și cum virusul s-a evaporat, deși realitatea arată tot mai rău de la o zi la alta.

Toate datele indică azi drept sursă principală de infectare activitatea turistică mai ales seara, când oamenii iau cu asalt restaurantele, hotelurile, spațiile închise. Oricât s-ar proteja, mobilitatea intensă dintr-un oraș turistic expune orașul în mod evident la riscuri incomparabil mai mari decât așezările fără vânzoleala specifică. Iar în aceste restaurante/ pensiuni/ hoteluri lucrează numeroși angajați veniți de pe satele din jur, care asigură astfel răspândirea uniformă a virusului în județ.

O altă cauză importantă o reprezintă industrializarea puternică a orașului. Cu una dintre cele mai mari rate de investitori străini din țară, Sibiul a atras forță de muncă în special în industria automotive. Aici activează numeroase fabrici specifice industriei auto, de la rulmenți, componente electronice, air bag-uri, curele de transmisie, componente electronice etc.

În toate aceste fabrici muncitorii vin cu microbuze de pe la sate. Naveta intensă reprezintă alt factor major de risc, așa cum s-a văzut încă din primăvară, la primul val, când fabricile din Sibiu și împrejurimi au fost focare de infecție. 49% dintre angajații din Sibiu sunt în sectorul industrial, deci jumătate. Adăugați această realitate faptului că orașul colcăie de turiști în fiecare lună din an, aproape că nu există extra-sezon.

Or, într-o astfel de comunitate cu riscuri epidemiologice majore, cu o populație care a sărit în ultimii ani de 170.000 de locuitori, Sibiul efectuează doar câteva sute de teste pe zi.

”În Sibiu avem două centre. La Spitalul Clinic Județean se prelucrează un total de 400 de teste, iar la pediatrie 230 de teste zilnice. Sunt, de asemenea, și alte laboratoare care recoltează probe, dar care sunt trimise la alte laboratoare, din alte județe. Se testează destul de bine. Este cât ar trebui pentru județul Sibiu”, a declarat Gabriel Budescu, directorul DSP Sibiu. Rata de pozitivare a testelor pentru SARS CoV – 2 a fost de 47,52%. La aproximativ două teste realizate, unul a fost pozitiv.

Am lăsat la sfârșit problema paraliziei administrative,  ceva mai complexă. Presa locală semnalează la acest capitol incompetența. Colegii de la Turnul Sfatului cunosc foarte bine realitatea administrației locale și noteză că ”o grămadă de instituții sunt conduse de persoane pur și simplu incapabile de a contribui într-o asemenea situație. Este suficient să arunci un ochi la o ședință a Comitetului Județean de Urgență ca să îți dai seama că cel puțin jumătate din oameni habar n-au ce caută acolo, asta ca să nu mai vorbim ce expertiza pe care ei o pot aduce pe subiect”.

Iar această incompetență am văzut-o în acțiune zilele trecute, când un angajat al DSP Sibiu, de pildă, a sunat la familia unui bolnav mort de covid să o întrebe cum se mai simte.

Aceeași administrație locală, prin gura prefectului de Sibiu, certa în urmă cu două săptămâni medicii care cereau paturi suplimentare la ATI pe motiv că ”fac județul de minune”. Prefectul de Sibiu este azi în izolare, infectat cu covid. Atitudinea sa reflectă foarte bine politica guvernului de a minimaliza amploarea pandemiei și de a ascunde realitatea pe cât posibil.

Adăugați faptul că între FDGDR și liberali relațiile în plan local sunt cât se poate de proaste, ceea ce complică și mai mult adoptarea unor decizii locale ferme și curajoase. Primarul Astrid Fodor (FDGR) s-a ocupat în prima lună de după alegerile locale cu validarea propriului mandat.

Administrația și-a intrat practic în pâine abia în urmă cu cîteva zile, când a și fost votat în consiliul local un set de măsuri propus de consilierii USR/PLUS între care o mai bună comunicare, o eventuală carantinare a orașului și asigurarea de dezinfectant pentru dispozitivele din scările de bloc deja amplasate din primăvară. Subliniez, aceste lucruri s-au discutat abia acum trei zile când Sibiul era deja campion la infectări, cu peste 11 la mia de locuitori.

Foarte posibil că administrația locală aștepta încremenită în proiect instrucțiuni de la Centru, însă de aici ordinul pe unitate era înțeles de toată lumea: Nu vrem probleme, Guvernul și partidul sunt în campanie electorală. Cam în aceeași notă cu mesajul transmis ieri de președintele Iohannis: nu panicați populația.

Decuplarea de realitate s-a văzut în toată spelndoarea ei ieri, când toată populația aștepta cu sufletul la gură dacă orașul intră sau nu în carantină, iar Primăria anunța, de pe altă plantetă, că supune votului cetățenilor cinci denumiri pentru viitoarea zonă de agrement din apropierea orașului, pe dealurile Gușteriței.

Gradul de implicare al șefului statului în legătură cu modul în care autoritățile din Sibiu, orașul său de suflet, gestionează pandemia, s-a văzut și mai clar în răspunsul oferit marți seara la întrebarea: V-ați interesat ce se întâmplă la Sibiu, cum se explică rata mare de infectare? Nota bene: Sibiul era a treia zi consecutiv campion la infectări.

Președintele Klaus Iohannis a răspuns așa: ”Da, m-am interesat. Explicația este că în comitetul județean se discută aceste chestiuni și se lucrează după criteriile stabilite de INSP. Mai multe informații nu pot să vă dau, fiindcă nu le am. Dar, dacă doriți, pot să aflu aceste lucruri pentru dumneavoastră.”

Între timp, șeful statului poate s-a lămurit. Explicațiile le datorează publicului, nu nouă.

PS: Totuși, cum e posibil ca nici la ora asta orașul să nu fie în carantină, în condițiile în care alte localități din țară au fost închise la rate de infectare mult mai mici? Ce să mai înțeleagă sibienii din toată această bălbăială administrativă? Situția este cu adevărat gravă sau pot zburda în continuare prin oraș din moment ce nu se grăbește nimeni cu restricții?

PS 2: Raed Arafat a anunțat vineri la ora 14.20 că Sibiul și alte trei localități din jur intră în carantină începând de luni.