”Cod roșu pentru umanitate”. Raport ONU devastator despre viteza degradării climatice a Pământului. António Guterres, secretarul general al ONU: „Semnalele de alarmă sună asurzitor”

Experții din domeniul climei ai ONU au elaborat un raport devastator despre pericolul pe care îl reprezintă în lume schimbările climatice generate de om, document la care au contribuit sute de oamenii de știință de top din lume.

Numit „Cod roșu pentru umanitate”, raportul IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) arată că încălzirea globală ar putea atinge pragul de +1,5 grade Celsius în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimările, ameninţând omenirea cu noi dezastre ”fără precedent”, planeta fiind deja lovită de valuri de caniculă şi inundaţii, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Conform experţilor ONU în domeniul climei, ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista la „evenimente meteo extreme fără precedent în istorie” în curând.

Constatările şocante ale experţilor, prezentate în raportul dat luni publicităţii, sunt asemenea alarmei dinaintea bătăliei: oamenii sunt ”indiscutabil” responsabili pentru dereglările climatice şi nu au altă soluţie în afara reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, dacă vor să limiteze efectele negative.

Acest raport de evaluare, primul după şapte ani, adoptat vineri de 195 de ţări, trece în revistă cinci scenarii referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră, de la cel mai optimist – după unii, utopic – la cea mai pesimistă ipoteză.

În prima parte a raportului IPCC se menționează că pentru stabilizarea climei va fi nevoie de o reducere puternică, rapidă şi durabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră, în scopul ajungerii la neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon. 

Documentul a fost dat publicității cu mai puţin de trei luni înaintea Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow.

 

”Este doar prima salvă”

Deşi temperaturile planetare au crescut până în prezent cu +1,1 grade Celsius, omenirea poate constata cu propriii ochi efecte deja în acţiune. Cu atât mai mult vara aceasta, odată cu incendiile care devastează vestul Statelor Unite, Grecia şi Turcia, inundaţiile produse în Germania sau China sau temperaturile care au ajuns până la 50 de grade Celsius în Canada.

”Dacă vi se pare că situaţia este acum gravă, amintiţi-vă că ceea ce vedem nu este decât prima salvă”, a comentat Kristina Dahl, din cadrul Union for Concerned Scientists.

Chiar şi la +1,5 grade Celsius, valurile de caniculă, inundaţiile şi alte evenimente extreme vor spori într-un ritm ”fără precedent” în ceea ce priveşte amploarea, frecvenţa, perioada din an când se produc sau zonele afectate, avertizează raportul IPCC.

”Acest raport ar trebui să provoace fiori oricui îl va citi (…). Ne arată unde suntem acum şi încotro ne îndreptăm din punctul de vedere al încălzirii globale: într-o groapă ”pe care continuăm să o săpăm”, a comentat climatologul Dave Reay.

În faţa acestui viitor apocaliptic, apelurile la acţiune se multiplică.

A doua parte a documentului, dedicată efectelor, preconizată să fie publicată în februarie 2022, arată în detaliu cum viaţa pe Terra va fi inevitabil transformată peste 30 de ani, sau chiar mai devreme, potrivit unei versiuni preliminare obţinută de AFP.

A treia parte a raportului, care va aborda subiectul soluţiilor, este prevăzută pentru martie 2022. Calea de urmat este însă deja cunoscută în mare parte şi presupune configurarea unei economii decarbonizate.

”Raportul trebuie să sune alarma pentru cărbune şi energiile fosile înainte ca acestea să ne distrugă planeta”, a pledat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a adăugat listei și defrişările de păduri.

„Semnalele de alarmă sună asurzitor” a transmis Guterres, într-un comunicat.

În ritmul actual, ne îndreptăm spre +4 sau +5 grade Celsius.

Întrucât emisiile de CO2 vor trebui reduse la jumătate până în 2030 pentru a atinge ţinta de +1,5 grade Celsius, toate privirile se vor îndrepta înspre Glasgow, unde în noiembrie se vor reuni lideri din lumea întreagă.

”Nu mai e timp de aşteptat şi nici loc de scuze”, a subliniat Antonio Guterres, spunând că COP26 va trebui să fie un ”succes” după această ”alertă roşie pentru umanitate” lansată de IPCC.

Dar până în prezent, doar jumătate dintre guverne au revizuit angajamentele referitoare la emisii de gaze cu efect de seră. Precedenta serie de angajamente, luată cu prilejul Acordului de la Paris din 2015, va avea ca efect o încălzire de +3 grade Celsius, dacă vor fi respectate, dar în ritmul actual, omenirea se îndreaptă spre +4 sau +5 grade Celsius.

În ciuda tuturor previziunilor sale sumbre, IPCC oferă cu toate acestea şi o speranţă.

În cel mai optimist scenariu, temperatura ar putea reveni sub pragul de 1,5 grade Celsius până la sfârşitul secolului cu condiţia reducerii drastice a emisiilor şi a absorbirii unei cantităţi mai mari de CO2 decât cea emisă. Însă tehnologiile care permit recuperarea CO2 din atmosferă pe scară largă se află încă în stadiul de cercetare, a mai precizat IPCC.

 

„Unele consecințe sunt ireversibile”

Anumite consecinţe ale încălzirii globale sunt însă ”ireversibile”, subliniază raportul. Sub influenţa topirii gheţarilor polari, nivelul apelor oceanelor va continua să crească timp de ”secole, chiar milenii”. Mările, care au crescut deja cu 20 de centimetri din 1990, ar putea creşte în continuare cu circa 50 de centimetri până în 2100, chiar la o încălzire de +2 grade Celsius.

”Pare îndepărtat, dar milioane de copii născuţi deja vor fi încă în viaţă în secolul al XXII-lea”, a subliniat Jonathan Bamber, unul dintre autorii raportului.

Pentru prima dată, IPCC subliniază de asemenea ”că nu poate exclude” producerea unor ”puncte de cotitură”, cum ar fi topirea calotei glaciare din Antarctica sau dispariţia pădurilor, care va duce sistemul climatic către o schimbare dramatică şi iremediabilă.

Nu este însă un motiv pentru a renunţa la luptă, ci dimpotrivă, mai spun oamenii de ştiinţă şi activiştii. Întrucât încălzirea globală nu se produce ca prin magie la atingerea unui anumit prag: fiecare fracţiune de grad contează şi amplifică efectele.

”Nu suntem condamnaţi la eşec”, a remarcat Friederike Otto, unul dintre autorii raportului.

”Nu vom permite ca acest raport să fie uita pe un raft”, a subliniat la rândul său Kaisa Kosonen, din partea Greenpeace. ”Îl vom aduce cu noi în tribunale”.

În toate situaţiile, planeta ar urma să atingă pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca industrială în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimarea anterioară a IPCC din 2018.

Apoi, până în 2050, creşterea va depăşi acest prag – unul dintre limitele-cheie stabilit prin Acordul de la Paris -, chiar dacă umanitatea va reuşi să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.

Iar dacă aceste emisii nu sunt reduse drastic, pragul de +2 grade Celsius va fi depăşit în decursul acestui secol, ceea ce ar însemna eşecul Acordului de la Paris şi al obiectivului său de a limita încălzirea globală ”cu mult sub” +2 grade Celsius, dacă e posibil la +1,5 grade Celsius.

 

 

Iohannis: Raportul publicat astăzi de ONU cu privire la schimbările climatice trebuie să fie un semnal de alarmă pentru noi toţi! Este nevoie să acţionăm ferm, coordonat la nivel naţional, european şi internaţional

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că raportul publicat luni de ONU cu privire la schimbările climatice trebuie să fie „un semnal de alarmă pentru noi toţi” şi „este nevoie să acţionăm ferm, coordonat la nivel naţional, european şi internaţional, pentru a implementa politici publice adecvate”. Şeful statului a adăugat că se va implica activ în procesele care vizează rezolvarea crizei climatice.

„Raportul publicat astăzi de ONU cu privire la schimbările climatice trebuie să fie un semnal de alarmă pentru noi toţi! Magnitudinea, precum şi ritmul accelerat în care au loc schimbările climatice cauzate de acţiunea umană nu ne permit să mai amânăm decizii şi măsuri care să reducă efectele dramatice ale acestora. Este nevoie să acţionăm ferm, coordonat la nivel naţional, european şi internaţional, pentru a implementa politici publice adecvate. Mă voi implica activ în procesele care vizează rezolvarea crizei climatice. Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să protejăm mediul înconjurător pentru sănătatea noastră şi a generaţiilor viitoare!”, a scris Klaus Iohannis, luni pe Facebook.