Colegiul Medicilor din România cere CNAS îmbunătăţirea mecanismului suplimentar de plată pentru ATI

Colegiul Medicilor din România (CMR) a solicitat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru asistenţa medicală spitalicească, reintroducerea, extinderea şi îmbunătăţirea mecanismului suplimentar de plată pentru Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI), pentru a asigura premisele funcţionării sustenabile a secţiilor de ATI şi a spitalelor, transmite Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Colegiului Medicilor din România, o întâlnire de negociere a avut loc, miercuri, între reprezentanţi ai Colegiului Medicilor din România (CMR) şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În prezent, costurile de tratament în secţiile de terapie intensivă, pentru un singur pacient, sunt cuprinse între 1.800 şi 2.800 de lei pe zi, în funcţie de nivelul spitalului şi complexitatea patologiei tratate.

Finanţarea actuală, cu toate elementele cuprinzătoare, acoperă costurile de tratament pentru cel mult şapte-nouă zile, ceea ce indică o necesitate clară de identificare a unor mecanisme suplimentare de finanţare a cazurilor extreme (foarte grave), cu o durată de spitalizare prelungită în secţiile de terapie intensivă. Mecanismul a existat până pe 1 iulie 2023, fiind eliminat de CNAS, în condiţiile în care CMR solicitase îmbunătăţirea şi extinderea acestei modalităţi de compensare a cheltuielilor, care presupunea alocarea către ATI a 1% din bugetul CNAS pentru spitalizare.

Pentru asistenţa medicală primară (medicină de familie) alocarea fondurilor necesare pentru asigurarea valorii punctului per capita (12 lei) şi pentru serviciu medical (8 lei), pentru trimestrul IV al anului, asigură continuitatea actului medical.

Pentru ambulatoriul de specialitate, creşterea valorii punctului de la 4,5 lei la 5 lei, pentru trimestrul IV al anului, este benefică, dar păstrează acest segment medical în zona de subfinanţare cronică, cu impact negativ asupra sustenabilităţii furnizării serviciilor medicale, precum şi a atractivităţii acestui domeniu, pentru resursa umană tânără. Cu privire la acest aspect, CNAS a exprimat disponibilitatea de a continua eforturile de creştere a valorii punctului per serviciu, la un nivel care să reflecte contextul economic şi necesităţile acestui segment.

Referitor la serviciile medicale acordate prin cabinete medicale mobile, unităţi medicale mobile, respectiv caravane medicale, CNAS a clarificat modul de operaţionalizare şi finanţare a acestor servicii, prin introducerea lor în contractul-cadru şi a normelor de aplicare ale acestuia, specificând că sunt servicii de screening şi prevenire exclusiv pentru cancerul mamar, respectiv de col uterin, adresate populaţiei generale, inclusiv persoanelor neasigurate şi din categorii vulnerabile şi finanţate din bugetul alocat asistenţei medicale spitaliceşti.

Discuţiile dintre CMR şi CNAS au evidenţiat şi reluat o serie de provocări şi necesităţi urgente în ceea ce priveşte finanţarea şi sustenabilitatea sistemului medical.

CMR a subliniat că deciziile Guvernului de creştere a salariilor în sistemul public de sănătate, fără o corelare directă cu decizii de asigurare a unei finanţări adecvate, prin bugetul alocat şi gestionat de CNAS, a furnizorilor contractuali, care oferă, de asemenea, servicii medicale publice (ambulatoriul de specialitate şi asistenţa medicală primară), au generat inechităţi, care afectează funcţionarea sistemului. Aceste deficienţe trebuie corectate de urgenţă, prin abordarea unor principii de bugetare şi a unor mecanisme de finanţare adecvate contextului economic, în timp real.

În concluzie, CNAS şi CMR au agreat continuarea activităţii grupurilor tehnice de lucru comune, începând cu septembrie, cu stabilirea unui calendar de lucru, care va viza următoarele obiective prioritare: elaborarea fundamentării bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru 2025, care va fi înaintat de CNAS Ministerului Finanţelor; elaborarea contractului-cadru şi a normelor de aplicare ale acestuia pentru 2025.