Colegiului Medicilor Veterinari: România riscă să se confrunte cu probleme grave de siguranţă alimentară, din cauza fondurilor insuficiente alocate ANSVSA

România riscă să se confrunte cu probleme extrem de grave în ceea ce priveşte sănătatea animalelor, siguranţa şi securitatea alimentară, din cauza fondurilor insuficiente alocate în acest an pentru implementarea programului strategic de supraveghere, control şi eradicare a bolilor la animale, a declarat, joi, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari (CMVRO), Viorel Andronie, transmite Agerpres.

„România riscă să se confrunte cu probleme extrem de grave în ceea ce priveşte sănătatea animalelor, siguranţa şi securitatea alimentară, din cauza diminuării bugetului Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) cu 15% faţă de 2024, atât la creditele bugetare, cât şi la creditele de angajament, în special la capitolele care asigură implementarea programului strategic de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om. Prevederile acestui program sunt obligatorii, sunt conforme cu normele europene şi internaţionale, iar prin implementarea sa România poate să exporte sau să efectueze schimburi intra-comunitare cu animale vii, cu produse de origine animală şi non-animală. Numai în aceste condiţii România poate să garanteze că animalele sunt sănătoase şi că produsele sunt sigure şi nu afectează sănătatea oamenilor”, a precizat Andronie.

În opinia sa, ANSVSA are nevoie în anul 2025 de un buget în valoare de un miliard de lei numai pentru realizarea „Programului Strategic”, iar prin Legea bugetului pentru 2025 a fost alocată o sumă de aproape trei ori mai mică la acest capitol, respectiv 378,914 milioane de lei. Fondurile sunt cu 28,25% mai mici şi faţă de execuţia din anul 2024 (528,172 milioane de lei).

Pentru a înţelege care vor fi consecinţele nerealizării programului strategic, preşedintele CMVRO a transmis un memoriu autorităţilor în care explică câteva aspecte esenţiale din acest domeniu al sănătăţii animalelor şi siguranţei alimentare.

Unul dintre acestea se referă la dublarea costurilor pentru recăpătarea unor statusuri câştigate de România, în urmă cu ani buni, ca ţară indemnă la anumite boli la animale, dacă nu va avea în acest an fonduri pentru efectuarea testelor obligatorii.

Potrivit sursei citate, România a devenit ţară indemnă pentru tuberculoză, bruceloză şi leucoză în anul 2010, ceea ce, prin legislaţia europeană şi internaţională, îi permitea efectuarea unui singur test anual în vederea menţinerii statusului câştigat. Dacă se depăşeşte termenul de un an de la ultima testare, automat, exploataţia îşi pierde statutul, iar pentru a-1 recăpăta este nevoie de două teste pe an. În aceste condiţii, exploataţia nu mai are dreptul de a comercializa animalele vii decât cu o testare suplimentară efectuată cu maximum 30 de zile înainte de a părăsi exploataţia, ceea ce ar aduce costuri economice ridicate. De asemenea, exploataţia nu mai are dreptul de a comercializa laptele, iar costurile s-ar dubla, ca urmare a efectuării celor două teste pentru recăpătarea statusului, au explicat specialiştii CMVRO.

De asemenea, România este recunoscută oficial şi ca ţară indemnă faţă de bruceloza ovină şi caprină, iar pentru a menţine acest statut, „obţinut cu mari eforturi financiare şi profesionale”, este testată anual 5% din populaţia de ovine şi caprine în vârstă de peste 6 luni.

„Dacă România nu realizează această testare, în 2025 îşi va pierde statutul de ţară oficial indemnă şi va fi obligată, conform legislaţiei, să testeze toate ovinele şi caprinele în vârstă de peste 6 luni, de două ori pe an, pentru a-şi recăpăta statutul, ceea ce va avea drept consecinţe costuri financiare enorme pentru redobândirea statutului, ca urmare a testării unui număr foarte mare de animale”, avertizează Viorel Andronie.

Nu în ultimul rând, pentru ca România să poată exporta animale vii şi produse de origine animală, trebuie sa garanteze că este liberă de boli ca rabia, pesta porcină africană, pesta porcină clasică, pesta micilor rumegătoare etc. Pentru a dovedi, trebuie să existe o supraveghere pasivă şi una activă prin inspecţii ale exploataţiilor şi a animalelor vii, prin recoltare de probe în vederea examenelor de laborator.

Din păcate, lipsa fondurilor va duce la neefectuarea inspecţiilor în exploataţiile non-profesionale de animale de către medicii veterinari de liberă practică, neexpedierea către laboratoare a probelor provenite de la animale suspecte de boli sau pentru a detecta precoce bolile, precum şi la stoparea exporturilor de animale vii şi a produselor de origine animală, menţionează specialiştii CMVRO.

„La această dată, ANSVSA nu dispune de fonduri pentru despăgubirea proprietarilor de animale care au fost depistate bolnave şi care, în mod obligatoriu, trebuie eliminate imediat sau în maxim 30 zile, conform legislaţiei în vigoare. Prin urmare, vom depista animale bolnave de tuberculoză, bruceloză, leucoză, anemie infecţioasă ecvină, scrapie etc. şi nu vor putea fi eliminate din lipsa fondurilor, rămânând în exploataţii şi producând îmbolnăvirea altor animale şi, mai grav, producând îmbolnăvirea oamenilor”, se arată în document.

Astfel, dacă se va consuma lapte de la vacile cu tuberculoză, ar putea creşte şi numărul de persoane bolnave, în condiţiile în care România este deja pe primul loc în UE privind tuberculoza la oameni.

CMVRO atrage atenţia că lipsa fondurilor din bugetul ANSVSA duce şi la imposibilitatea achiziţionării în totalitate a tuberculinei, a vaccinului contra antraxului şi rabiei şi la imposibilitatea efectuării acestor acţiuni, întrucât nu poate fi plătită manopera către medicii veterinari care deţin contracte cu DSVSA. Prin urmare, riscul cel mai mare îl constituie apariţia focarelor de antrax şi de rabie, punând în pericol sănătatea oamenilor şi exportul de animale.

„România este una dintre ţările în care rabia silvatică are incidenţa cea mai mare şi prin urmare, în cazul în care ANSVSA nu realizează vaccinarea antirabică a carnasierelor din mediul rural, existând riscul îmbolnăvirii acestora în contact cu animalele sălbatice (în special cu vulpi), iar tragediile şi consecinţele în urma morţii oamenilor muşcaţi de câini turbaţi vor fi greu de imaginat”, au mai spus specialiştii.

De asemenea, ANSVSA are obligaţia şi responsabilitatea efectuării de controale oficiale, conform regulamentelor europene, asupra tuturor întreprinderilor/unităţilor din sectorul alimentar şi al furajelor, de la producători primari la comercianţi cu amănuntul şi societăţi de alimentaţie publică, inclusiv crescători de plante şi animale, producători agricoli şi comercianţi. În acest sens, a elaborat pentru perioada 2023-2027 un Plan Naţional Unic de Control Integrat (PNCUI) pe care l-a transmis Comisiei Europene. Regulamentul stabileşte norme comune pentru controalele oficiale ale UE pentru a se asigura că legislaţia privind protecţia sănătăţii umane, a sănătăţii şi bunăstării animalelor şi a sănătăţii plantelor este respectată şi aplicată corect.

„Nerealizarea acestor obiective privind controalele oficiale de către ANSVSAA şi în principal a asigurării finanţării de către Guvernul României a acestor activităţi ar putea conduce la dificultăţi majore pe plan economic şi social cu consecinţe grave pe termen mediu şi îndelungat pentru România”, mai susţin reprezentanţii CMVRO.

În acest context, Colegiul Medicilor Veterinari trage astfel un semnal de alarmă cu privire la consecinţele dezastruoase care pot apărea în urma nerealizării „Programului Strategic” de către ANSVSA din lipsă de fonduri, precizând că „prevenţia va fi mai ieftină decât combaterea”.

„Va garantăm că economia la buget prin subfinanţarea ‘Programului Strategic’ va fi însoţită de costuri cel puţin duble faţă de buget, iar în cazul morţii oamenilor nu vor exista posibilităţi de cuantificare financiară. Vă rugăm să reţineţi că 60% dintre bolile infecţioase sunt comune omului şi animalelor şi că 75% dintre cazurile de bolile infecţioase la om provin de la animale. Doar pentru cele aproximativ 2.500 de contracte în derulare încheiate între DSVSA-uri şi medicii veterinari organizaţi în condiţiile legii pentru realizarea unor acţiuni sanitar-veterinare la animalele din exploataţiile nonprofesionale, în urma hotărârilor judecătoreşti, ca urmare a nerespectării lor din partea statului, bugetul de stat va suporta cel puţin bugetul alocat ANSVSA pentru anul 2025”, se mai arată în memoriul organizaţiei profesionale .

ANSVSA are prevăzute pentru 2025 credite de angajament de 1,214 miliarde de lei, în scădere cu 15,02% faţă de 2024, şi credite bugetare de 1,215 miliarde de lei, mai mici cu 14,94% faţă de anul trecut.