Comandantul suprem al forţelor NATO în Europa vrea mai multe trupe în România şi Bulgaria. Rusia a cerut expres NATO să abandoneze orice activitate militară în Europa de Est

Comandantul suprem al forţelor NATO în Europa, Tod Wolters, propune ca Alianţa Nord-Atlantică să desfăşoare o prezenţă militară în România şi Bulgaria din cauza înmulţirii numărului de trupe ruseşti în apropierea graniţei cu Ucraina, a relatat sâmbătă revista germană Der Spiegel, citată de Agerpres. Solicitatea generalului american vine după ce Rusia a cerut în mod explicit NATO să abandoneze activitățile din Europa de Est, zonă pe care o vrea păstrată în aria sa de influență.

Publicaţia germană a scris că sugestia lui Tod Wolters ar presupune extinderea misiunii ‘Prezenţa avansată sporită’ a Alianţei Nord-Atlantice, în cadrul căreia sunt desfăşurate forţe militare în statele baltice şi în estul Poloniei.

Reuters menţionează că Der Spiegel nu îl citează direct pe general, dar susţine că are „informaţii” conform căror Tod Wolters „a cerut o întărire a trupelor la graniţa de Est” a NATO în cadrul unei videoconferinţe cu liderii militari ai „statelor partenere”.

Conform relatării Der Spiegel, planul ar presupune de fapt extinderea prezenţei NATO în România şi Bulgaria prin intermediul misiunii ‘Prezenţa avansată sporită’.

NATO a refuzat să comenteze relatarea din revista germană. Reuters aminteşte că atât România, cât şi Bulgaria au cerut o extindere a prezenţei Alianţei pe teritoriul lor.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri că Alianţa „va evalua constant nevoia de noi ajustări ale poziţiei şi prezenţei noastre, inclusiv în sud-estul regiunii, deoarece trebuie să ne asigurăm că ne putem proteja şi apăra întotdeauna aliaţii împotriva oricărei ameninţări”.

Dezvoltarea militară a Rusiei în apropiere de Ucraina a amplificat tensiunile dintre Moscova şi NATO, iar Alianţa a cerut Rusiei să nu invadeze statul vecin, fostă republică sovietică.

Rusia respinge acuzaţiile că ar plănui o invazie şi susţine că răspunde la ceea ce ea consideră a fi ameninţări la adresa propriei securităţi din cauza relaţiilor tot mai strânse ale Ucrainei cu NATO şi a aspiraţiilor Kievului de a adera la Alianţă.

Context. Moscova a transmis că vrea o garanţie obligatorie din punct de vedere juridic din partea NATO că va renunţa la orice activitate în Ucraina şi în general în estul Europei.

Rusia a dezvăluit vineri propunerile sale pentru limitarea influenţei militare americane şi a NATO în vecinătatea sa şi doreşte să negocieze imediat cu SUA aceste măsuri pe care Moscova le prezintă drept esenţiale pentru evitarea unei escaladări a tensiunilor, relatează agenția RIA, citată de Agerpres.

Propunerile transmise Washingtonului, incluse de Moscova în două texte pe care le-a denumit „Tratat între SUA şi Federaţia Rusă asupra garanţiilor de securitate” şi „Acord asupra măsurilor pentru a asigura securitatea Federaţiei Ruse şi a statelor membre” ale NATO, cuprind în special interzicerea oricărei noi extinderi a Alianţei Nord-Atlantice şi a stabilirii de baze militare americane în ţările din fostul spaţiu sovietic.

Principalele puncte ale acestor propuneri ale Rusiei, rezumate de agenţia rusă RIA sunt următoarele:

– Excluderea oricărei noi extinderi a NATO, inclusiv către Ucraina.
– Nedesfăşurarea de trupe şi arme suplimentare în afara ţărilor în care acestea erau în mai 1997 (înainte extinderii NATO către Europa de Est), cu excepţia unor cazuri speciale şi cu consimţământul Rusiei şi al statelor NATO.
– Abandonarea oricărei activităţi militare a NATO în Ucraina, Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală.
– Nedesfăşurarea de rachete cu rază scurtă şi intermediară de acţiune în amplasamente de unde pot lovi cealaltă parte şi dezafectarea oricărei infrastructuri militare deja existente pentru amplasarea unor asemenea arme.
– Exerciţiile militare să se desfăşoare cu cel mult o brigadă într-o zonă frontalieră convenită şi să se realizeze periodic schimburi de informaţii despre exerciţiile militare.
– Ambele părţi (Rusia de o parte, SUA şi NATO de cealaltă) să confirme că nu o consideră pe cealaltă un adversar şi să convină asupra soluţionării paşnice a tuturor disputelor şi să se abţină de la folosirea forţei.
– Angajamentul ambelor părţi că nu vor crea condiţii care pot fi percepute de cealaltă drept o ameninţare.
– Crearea unor linii telefonice speciale pentru contact în situaţii de urgenţă.

(Foto: Tod Wolters / NATO)