Comentariile lui Josep Borrell privind Ucraina și Orientul Mijlociu provoacă furia liderilor de la Budapesta / Ungaria, nemulțumită că o reuniune a miniștrilor de externe a avut loc la Bruxelles și nu la Budapesta

O dispută între șeful politicii externe a UE și Ungaria a avut loc joi în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE, deturnând atenția de la chestiuni-cheie precum războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, relatează POLITICO.

La sosirea sa la clădirea Consiliului UE din Bruxelles, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a solicitat ridicarea restricțiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor donate pentru a lovi ținte din Rusia.

„Armamentul pe care îl furnizăm Ucrainei trebuie să poată fi utilizat pe deplin, iar restricțiile trebuie ridicate pentru ca ucrainenii să poată ținti locurile [din] care Rusia îi bombardează. În caz contrar, armamentul este inutil”, a declarat Borrell.

La reuniunea de dimineață a miniștrilor UE a participat și ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba. Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat pentru POLITICO că ministrul Kuleba și-a informat omologii că „toate semnele indică” că Rusia își va continua recentul atac cu rachete împotriva Ucrainei. Șeful diplomației ucrainene, a relatat oficialul, i-a îndemnat pe miniștrii UE să permită Ucrainei să țintească instalații din Rusia, afirmând în același timp că propunerea nu ar trebui considerată o escaladare.

Apelul lui Kuleba și pledoaria anterioară a lui Borrell de a da Kievului mână liberă în utilizarea armamentului donat de Occident au fost susținute în cadrul reuniunii de Franța, Suedia, Letonia, Țările de Jos și Polonia, a declarat oficialul, mai mulți miniștri menționând că dreptul internațional nu interzice unei țări să intre pe teritoriul unui agresor pentru a se apăra.

În tabăra celor care au spus „nu”, Slovacia, condusă de guvernul lui Robert Fico, favorabil Moscovei, a deplâns faptul că reuniunea nu a avut loc la Budapesta, capitala Ungariei.

Borrell a declarat, de asemenea, că a propus ca țările UE să impună sancțiuni unor miniștri israelieni pentru „mesaje de ură inacceptabile” împotriva palestinienilor care, în opinia sa, contravin dreptului internațional.

„Cred că Uniunea Europeană nu ar trebui să aibă tabuuri în ceea ce privește utilizarea setului nostru de instrumente pentru a face ca dreptul umanitar să fie respectat. Dar nu este decizia mea. Eu am doar capacitatea de a propune; statele membre vor decide”, a spus el.

Niciuna dintre propuneri nu a fost bine primită de Ungaria.

„Furia înaltului reprezentant trebuie oprită”, a declarat ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, într-o postare pe Facebook, descriind propunerile lui Borrell privind Ucraina și Orientul Mijlociu drept «nesăbuite».

„Nu vrem mai multe arme în Ucraina, nu vrem mai mulți morți, nu vrem o escaladare a războiului, nu vrem o extindere a crizei din Orientul Mijlociu. Astăzi, continuăm să susținem bunul simț și pacea”, a scris el.

„Szijjártó vrea să simplifice problema [vorbind] despre numere simple”, a declarat un diplomat UE pentru POLITICO.

Relațiile dintre Ungaria și UE au fost mult timp dificile, dar au luat o întorsătură și mai rea după ce Budapesta a preluat președinția rotativă a Consiliului UE în iulie. Mai mulți miniștri de externe ai UE au boicotat o reuniune propusă la Budapesta, alegând în schimb să își organizeze propriul summit al afacerilor externe la Bruxelles.

Întrebat de un jurnalist de ce întâlnirea a avut loc la Bruxelles și nu la Budapesta, Borrell a răspuns: „Pentru că așa am decis eu”.

„Am crezut că era mult mai potrivit să o facem la Bruxelles, deoarece unele dintre pozițiile exprimate de guvernul ungar sunt direct împotriva politicii externe [și de securitate] comune. A fost mult mai bine să fac acest lucru acasă”, a adăugat el.