Comentariu al ziarului rus Nezavisimaia Gazeta: Occidentul folosește împotriva Rusiei tactica favorită a Kremlinului – fără negocieri și fără cedări / Perspectivă tristă pentru economia rusă

Ziarul rusesc Nezavisimaia Gazeta, printre ultimele publicații care se bucură de o oarecare independență editorială la Moscova, a analizat duminică strategia comună a Occidentului față de Rusia și a constatat o unitate ”fără fisură”. Ziarul arată că perspectiva pentru economia rusă este ”tristă”, în timp ce Vestul își permite acum să folosească drept aliat timpul, așa cum a făcut-o de decenii Vladimir Putin împotriva propriilor săi oponenți interni.

Este unul dintre puținele articole din presa rusă care prezintă o perspectivă negativă pentru Kremlin, în condițiile unei cenzuri cvasi-totale exercitate de administrația Putin.

Analiza integrală din Nezavisimaia Gazeta:

Săptămâna trecută a fost marcată de o schimbare radicală în ceea ce privește natura sprijinului occidental pentru Ucraina. Schimbarea a fost cel mai bine reflectată într-un interviu acordat ziarului german Bild am Sonntag de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a subliniat clar și răspicat obiectivul impunerii sancțiunilor Uniunii Europene (în sens mai larg – întregul Occident): de a contribui la victoria Ucrainei în conflictul cu Rusia.

La prima vedere, e de la sine înțeles, dar până de curând politicienii occidentali nu s-au străduit să exprime direct această idee. De exemplu, este memorabilă declarația ambiguă a secretarului de stat al SUA, Anthony Blinken, făcută de acesta la începutul lunii aprilie. Șeful diplomației americane a numit obiectivul sancțiunilor „o schimbare a comportamentului Rusiei” și a considerat că este posibil ca unele sancțiuni, cu acordul Kievului și sub rezerva progreselor în negocierile ruso-ucrainene, să fie ridicate. Această ambiguitate trebuie să fi inspirat optimism autorităților ruse.

Au existat, desigur, motive pentru a spera cel puțin că reacția UE și a SUA la evenimentele actuale din Ucraina va fi aceeași ca în 2014 – adică, de fapt, niciuna (față de anexarea ilegală a Crimeei – n.red.). Numai că acum nu există semne clare că va apărea o fisură în poziția Occidentului. Firește, gazele, petrolul și veniturile din acestea sunt importante pentru Vest, dar valorile intangibile generale sunt mai importante.

Acest lucru se va vedea și săptămâna viitoare, când UE va discuta cea de-a șasea rundă de sancțiuni, care, potrivit lui von der Leyen, va afecta și resursele energetice rusești (se pare că se referă la petrol). Până în prezent, doar Ungaria și-a exprimat dezacordul cu acest lucru. Ministrul său de externe, Peter Szijjártó, a declarat că țara sa nu susține nicio sancțiune energetică împotriva Rusiei. Este adevărat, Ungaria a susținut anterior sancțiuni similare impuse de UE împotriva importului de cărbune rusesc, ceea ce era destul de în spiritul premierului Viktor Orban. Acesta nu caută deloc să își asume un rol foarte periculos, ingrat și puțin promițător de lobbyist pentru interesele Kremlinului în Uniunea Europeană, ci doar folosește ocazia războiului din Ucraina pentru a atinge obiective de politică internă, uneori de PR de moment.

Prin urmare, există mai multe motive pentru a-l crede pe ministrul economiei din Franța, Bruno Le Mer. Acesta a declarat că impunerea unui embargo asupra achizițiilor de petrol din Rusia este „mai degrabă o chestiune de săptămâni decât de luni”. Situația este mai complicată în cazul respingerii gazului rusesc. Este clar că nu pot exista soluții rapide. Dar, judecând după activitatea desfășurată de miniștrii țărilor europene în căutarea de alternative la gazul rusesc, iată că, în viitorul previzibil, perspectiva este tristă pentru economia rusă.

Există deja un progres în poziția Occidentului, ceea ce nu este îmbucurător pentru Rusia. Statele Unite au adoptat un nou, al optulea pachet de ajutor de armament pentru Ucraina. Acesta include, printre altele, furnizarea de obuziere M777. Suma totală livrată, ca și în cazul celui de-al șaptelea pachet, se ridică la suma record de 800 de milioane de dolari.

În plus, încep livrările de obuziere germane autopropulsate PzH 2000 către Ucraina. Adică arme grele moderne. Acest lucru înseamnă că Occidentul nu se va limita la livrări de vehicule blindate de fabricație sovietică, familiare ucrainenilor din arsenalele țărilor din fostul Pact de la Varșovia, și este pregătit, dacă este necesar, să recalifice personalul militar ucrainean.

O altă inovație alarmantă este implicarea treptată a Turciei în presiunile asupra Rusiei. Această țară și-a închis spațiul aerian pentru avioanele militare rusești care zboară spre Siria. Până acum, Turcia s-a comportat față de Rusia ca și cum nu ar fi fost membră a NATO. Țara s-a poziționat ca un mediator în conflict, și nu ca parte a acestuia. Acum, însă, președintele Recep Tayyip Erdogan a început să demonstreze că această situație nu este eternă și că Turcia își poate reconsidera neutralitatea, în general binevoitoare față de Rusia. În acest sens, trebuie să amintim declarația ministrului de externe Mevlut Cavusoglu potrivit căreia Turcia se va alătura sancțiunilor antirusești dacă acestea vor fi introduse de ONU. Ultima clauză este semnificativă, dar nu trebuie să inducă în eroare. Din moment ce autoritățile turce au început să permită chiar posibilitatea de a se alătura sancțiunilor, acest lucru nu este un accident.

Toate acestea împreună înseamnă că SUA și aliații săi vor acționa împotriva Rusiei într-un mod mai coordonat și mai dur. Și, cel mai important, se ia un număr tot mai mare de decizii care sunt greu de anulat pur și simplu, chiar dacă presupunem că Occidentul, în deplină concordanță cu prognoza lui Lavrov, „înnebunește” și uită de Ucraina.

De ani de zile, în relațiile sale cu lumea exterioară, Kremlinul se ghidează după logica politică internă rusă, conform căreia timpul lucrează împotriva adversarilor săi. De ce să negociezi și, prin urmare, să cedezi, când îi poți „stoarce”, fără să cedezi nimic, pe toți acești politicieni occidentali care sunt înlocuiți prin alegeri, dependenți de opinia publică și, prin urmare, constrânși în libertatea de manevră a politicienilor occidentali? Acum, poate pentru prima dată în două decenii, Occidentul intenționează să „stoarcă” Kremlinul, bazându-se pe factorul timp. Tactica este periculoasă, dar nu nesăbuită. Von der Leyen, în același interviu, a repetat previziunile pesimiste privind starea economiei rusești, date de Banca Mondială – o scădere a PIB-ului cu 11% până la sfârșitul anului. Evaluarea FMI este ceva mai puțin pesimistă – o scădere de doar 8,5%. (sursa foto: Facebook/ Vladimir Putin)