Comisia Europeană a decis să adopte o lege care să reglementeze concentrările în mass-media și să protejeze jurnaliştii de presiuni

Preocupată de  deteriorarea independenței presei în Ungaria și Polonia în special, Comisia Europeană a decis să adopte o lege care să reglementeze concentrările în mass-media și să protejeze jurnaliştii de presiuni, relatează france24.com

Este vorba despre un regulament care să ofere garanții pentru independența editorială a redacției, în raport cu puterea politică sau patronate, precum și cerințe de transparență în ceea ce privește veniturile mass-mediei.

„Legea libertății presei”, care va fi prezentată oficial la sfârșitul săptămânii viitoare de către Comisie, îi va permite acesteia din urmă să inițieze procedurile în fața instanțelor europene în caz de nerespectare.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, și-a exprimat în repetate rânduri „un sentiment de neputință” subliniind spațiul de manevră „limitat” al Bruxelles-ului în sectorul presei.

Mai ales în fața creării conglomeratului media „pro-Viktor Orban” în Ungaria, în 2018, pentru care regulile europene de concurență nu s-au putut aplica.

Comisia Europeană dorește acum ca fiecare stat să aibă obligația de a evalua concentrările în mass-media din punctul de vedere al efectului lor asupra pluralismului și independenței editoriale, pe baza unui anumit număr de criterii.

Un nou Consiliu european al mass-media, care să reunească reprezentanți ai autorităților naționale de reglementare, ar fi responsabil cu emiterea unui aviz cu privire la astfel de concentrări care ar putea afecta funcționarea pieței comune.

„În timp ce consolidarea în mass-media poate fi binevenită din punctul de vedere al rezistenței în afaceri, poate pune și probleme de independență editorială”, a subliniat comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, într-un discurs la sfârșitul lunii noiembrie 2021, conform france24.

Textul de lege protejează sursele și interzice utilizarea programelor spion împotriva jurnaliștilor și a membrilor familiilor acestora, chiar dacă sunt posibile excepțiile în numele „securității naționale”. Această lege ar veni răspuns la recentele scandaluri „Pegasus” și „Predator”, care au afectat în special autoritățile poloneze, maghiare și elene.

În mass-media de serviciu public, numirea managerilor trebuie să se facă conform unei proceduri „transparente” și „nediscriminatorii”, iar finanțarea trebuie să fie „adecvată și stabilă”.

În 2021, fostul premier sloven Janez Jansa a fost lipsit luni de zile de fonduri de la agenția națională de presă, STA, a cărei linie editorială a criticat-o, atragând mai multe apeluri la ordine de la Bruxelles.

Transparența se cere și în ceea ce privește publicitatea de stat: autoritățile trebuie să publice sumele cheltuite în presă și să dezvăluie canalele/publicațiile care beneficiază de bani.

În ultimul său raport privind statul de drept în Uniunea Europeană, Comisia a fost îngrijorată să vadă mass-media pro-guvernamentală din Polonia privilegiată în obținerea de fonduri de la stat.

Organizațiile de știri trebuie să ia măsuri pentru „a se asigura că jurnaliștii sunt liberi să ia decizii editoriale individuale în exercitarea activității lor”.

Acest proiect de lege este descris drept un „progres major” de secretarul general al ONG-ului Reporteri fără Frontiere Christophe Deloire, care salută „dorința de a garanta integritatea informațiilor”. Pe de altă parte, editorii europeni contestă această inițiativă pe care o văd ca pe o „amenințare”. Pentru European Magazine Media Association (EMMA) și Asociația Europeană a Editorilor de Ziare (ENPA), legea ar încalcă în special „libertatea de a investi și de a conduce o afacere”.

Liderii europeni ai unor state membre ar fi arătat deja că noua lege va influența negativ mass-media, și că s-ar putea aprecia că reprezentanții Comisiei Europene vor să „confiște puterea” sau să „falimenteze afaceri de presă”.