Comisia Europeană a îndeplinit o nouă cerere din setul de măsuri cerut de Austria pentru deblocarea Schengen: o strategie operațională pentru returnarea migranților care nu au drept de azil în UE

Comisia Europeană a propus marți o strategie operațională pentru o mai mare eficacitate a returnării de migranți care nu îndeplinesc criteriile pentru a primi azil în statele membre UE, potrivit unui comunicat al executivului european.

Eficientizarea returnării de migranți face parte dintr-un pachet de cinci măsuri cerut de Austria în luna decembrie 2022 pentru a debloca extinderea spațiului Schengen în România și Bulgaria, după cum scria la acel moment presa austriacă.

Reamintim că Austria se confruntă cu un număr fără precedent de migranți  care cer azil, deși nu îndeplinesc criteriile.

Obiectivul principal al noii strategii a Comisiei Europene este de a crește numărul total de returnări efective, printr-o punere în aplicare rapidă, în conformitate cu legislația UE și cu Carta drepturilor fundamentale.

Strategia acoperă patru domenii de interes:

• acțiuni specifice privind nevoile imediate, inclusiv operațiuni comune de returnare în țări terțe definite;
• accelerarea procesului de returnare;
• promovarea consilierii pentru returnare și a reintegrării;
• digitalizarea gestionării returnărilor.

Noua strategie va contribui la discuțiile din cadrul Consiliului informal Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la sfârșitul acestei săptămâni, din Suedia.

Context. G4Media a dezvăluit, în exclusivitate, pe data de 8 decembrie, că Austria condiționează extinderea spațiului Schengen de adoptarea unui set de măsuri care să încurajeze pe de-o parte alte state membre UE să adopte proceduri rapide de azil, iar pe de altă parte să creeze cadrul legal pentru respingerea rapidă a migranților precum și revocarea statului de protecție pentru persoanele care au comis o infracțiune gravă.

Cotidianul austriac Die Krone a anunțat că Austria are cinci condiţii ce ar trebui implementate de urgenţă la nivel european:

• Comisia Europeană ar trebui să plătească pentru intervenţiile poliţiei în străinătate ce vizează combatarea migraţiei ilegale. Totodată, ţările de la graniţele externe trebuie sprijinite suplimentar în ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură (de exemplu, un gard la graniţa Bulgariei cu Turcia);
• Comisia Europeană ar trebui – similar cu directiva privind expulzările – să elaboreze o ”directivă privind returnarea”;
• Procedurile de azil în state terţe sigure vor trebui facilitate – un model precum cel urmat de Danemarca şi Marea Britanie;
• Statutul de protecţie pentru persoanele vinovate de infracţiuni trebuie să poată fi mai uşor revocat;
• Comisia Europeană trebuie să înfiinţeze şi să finanţeze un proiect-pilot pentru proceduri de azil rapide la graniţele externe ale UE.