Politicile economice prociclice din UE sunt luate la ochi de Comisia Europeană, care a lansat consultări publice pentru reformarea regulilor referitoare la fiscalitate. Economia României a crescut tocmai pe politici prociclice

Comisia Europeană a făcut miercuri un prim pas către reformarea regulilor referitoare la politicile fiscale care susţin euro, prin lansarea de consultări publice, obiectivul fiind ca guvernele puternic divizate să ajungă la un punct de vedere comun, relatează Reuters, citată de News.ro.

Pe scurt, Comisia vrea să pună în discuție regulile actuale de supraveghere a politicilor fiscale ale statelor membre, adică instrumentele pe care Bruxelles-ul le are la îndemână pentru a corecta derapajale statelor membre.

Unul dintre aceste derapaje amintit în anunțul oficial al Comisiei Europene este reprezentat de ”orientarea bugetară la nivelul statelor membre, adesea prociclică” – adică exact tipul de politică fiscală adoptat de guvernele PSD din ultimii trei ani (scăderi de taxe și creșteri de cheltuieli bugetare în perioada de creștere a economiei, măsuri care fac dificilă gestionarea perioadelor de scădere/criză economică).

Comisia Europeană mai dă un indiciu în comunicatul de presă despre direcția în care vrea să ducă dezbaterea, arătând că ”structura finanțelor publice nu a devenit mai favorabilă creșterii, statele membre optând în mod consecvent pentru creșterea cheltuielilor curente, mai degrabă decât pentru protecția investițiilor”.

Consultările anunțate de Comisia Europeană cu statele membre și alți actori relevanți vor dura până la finalul anului și vin pe fondul a două evenimente majore: negocierea viitorului buget pe 7 ani al UE și implementarea Green Deal, pactul ecologic însoțit de lansarea unor instrumente pentru investiții.

Context: Pactul pentru Stabilitate şi Creştere prevede în prezent că guvernele din Uniunea Europeană trebuie să menţină deficitele bugetare sub nivelul de 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB.

Politicile relaxate ale unor guverne şi falsificarea datelor statistice de către Grecia ua provocat criza datoriilor suverane în 2010, care aproape a distrus moneda unică.

Zona euro este în continuare profund divizată, statele din nordul UE, cu politici bugetare stricte, acuzând sudul de risipă. Sudul critică în schimb obsesia nordului pentru reducerea datoriilor.

”Aşteptăm cu interes o discuţie deschisă referitoare la ceea ce a funcţionat, ceea ce nu a funcţionat şi modalitatea în care trebuie construit un consens pentru simplificarea regulilor şi eficientizarea lor”, a declarat vicepreşedintele Comisiei, Valdis Dombrovskis.

Comisia va primi reacţii privind ceea ce trebuie schimbat până la jumătatea acestui an şi va prezenta propuneri înainte de sfârşitul anului 2020, au declarat oficiali ai instituţiei.

Limitele referitoare la deficit şi datoria publică vor fi menţinute, dar UE va încerca să simplifice regulile şi să se concentreze pe date controlate de guverne, cum ar fi cheltuielile în relaţie cu creşterea PIB.

În prezent, regulile UE folosesc indicatori precum deficitul de producţie, care sunt teoretici, revizuiţi deseori şi nu sunt controlaţi de cei aflaţi la putere.

Comisia recunoaşte că actualul sistem nu oferă guvernelor suficiente stimulente pentru a economisi în perioadele de creştere şi să promoveze investiţiile.

Executivul UE ar dori şi schimbări care să susţină ambiţiosul Acord Verde, oferind guvernelor mai mult spaţiu pentru cheltuieli ”verzi”. Unele guverne sunt însă împotriva acestui acord.

Create în 1997 pentru a susţine euro prin limitarea îndatorării, regulile au fst supuse unor trei revizuiri.

Prima, care a avut loc în 2005, a fost la iniţiativa Germaniei şi Franţei, care au refuzat să accepte proceduri disciplinare împotriva lor.

Celelalte două revizuiri au avut loc în 2011 şi 2013, pentru calmarea pieţelor financiare afectate de criza datoriilor suverane. Schimbările au conferit Comisiei prerogative mai ample pentru a monitoriza şi amenda guvernele pentru politicile iresponsabile.

Cu toate acestea, în pofida încălcării clare a regulilor bugetare de către Franţa, Portugalia, Italia şi Spania, în ultimii cinci ani, Comisia nu a sancţionat niciuna dintre aceste ţări.

Oficiali ai UE au afirmat în particular că prevalenţa politicii în faţa legilor a redus relevanţa regulilor fiscale în politicile ţărilor din zona euro.

sursa foto: Comisia Europeană