Comisia Europeană anunță că mecanismul care condiţionează plata fondurilor europene de respectarea statului de drept este pregătit să fie utilizat / Posibile țări vizate – Ungaria și Polonia

Comisia Europeană (CE) este pregătită să lanseze în curând un nou mecanism care condiţionează plata fondurilor europene de respectarea statului de drept, a anunţat vicepreşedinta CE Vera Jourova, relatează AFP, citată de News.ro.

Acest mecansim – care a intrat în vigoare în ianuarie – este suficient de „matur pentru a fi utilizat”, a anunţat joi seara comisarul ceh însărcinat cu Valorile şi Transparenţa, fără să precizeze care ţări urmează să fie vizate.

Lansarea acestei proceduri ar putea să aibă loc până la sfârşitul lui octombrie, potrivit unei surse europene.

Ungaria ar putea, între alte state membre UE, să intre în colimator, în contextul în care Bruxellesul reproşează de mult timp Budapestei o lipsă de transparenţă în licitaţii, o luptă insuficientă împotriva corupţiei şi o lipsă de independenţă a justiţiei.

Comisia Europeană este supusă unor presiuni de către Parlamentul European (PE), care a ameninţat-o că o dă în judecată, în cazul în care nu aplică rapid această procedură de „condiţionare”, care poate conduce la o suspendare sau la o reducere a fondurilor europene.

Ungaria, dar şi Polonia – alt stat membreu UE vizat de Bruxelles din cauza unor reforme acuzate de faptul că subminează independenţa justiţiei -, nu au obţinut, până în prezent, aprobarea Comisiei a planurilor lor de relansare economică post-COVID-19.

Aceste planuri ar putea fi dublate de angajamente cu privire la respectarea statului de drept – care să condiţioneze plăţile – începând din noiembrie, potrivit unei surse europene.

Acest mecanism de condiţionare – menit să apere bugetul european – a fost adoptat în urma unui compromis dificil, la sfârşitul lui 2020.

El permite Uniunii Europene (UE) să suspende sau să restrângă accesul la finanţări europene ale unui stat membru în cazul încălcării principiului statului de drept – lupta împotriva corupţiei şi independenţa justiţiei, între altele – care aduce o atingere bugetului UE.

Prima etapă a acestei proceduri fără precedent constă în trimiterea de către Comisia Europeană a unei notificări statului în care constată asemenea încălcări.

Ţara respectivă dispune, apoi, de un termen pentru a răspunde, după care Comisia poate propune Consiliului European – reprezentantul statelor membre UE, care votează cu o majoritate calificată – să suspende sau reducă plăţile către ţara respectivă.

Budapesta şi Varşovia – care contestă validitatea acestui mecanism – au formulat un recurs la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), cu scopul de a-l invalida.

O audiere este prevăzută la CJUE la 11 şi 12 octombrie, iar o hotărâre urmează să fie pronunţată peste câteva luni.

Sursa foto: Comisia Europeană