Comisia Europeană dă în judecată Ungaria pentru controversata sa lege privind „suveranitatea națională

Comisia Europeană a acționat Ungaria în instanță în legătură cu o lege extrem de controversată despre care Budapesta spune că este necesară pentru a proteja „suveranitatea națională”, dar pe care ONG-urile au denunțat-o ca fiind un instrument periculos pentru a viza și, eventual, reduce la tăcere vocile opoziției, potrivit euronews.

Procesul, anunțat joi după-amiază, reprezintă următoarea etapă a acțiunii în justiție lansate de Comisie în februarie și vine ca reacție la răspunsurile „nesatisfăcătoare” oferite de Budapesta.

Decizia transferă efectiv problema de la Bruxelles la Luxemburg, unde se află sediul instanței supreme a UE. În special, executivul nu solicită judecătorilor să impună măsuri provizorii, cum ar fi suspendarea temporară a legii, solicitată de unele organizații civile. O hotărâre este așteptată în anii următori.

„După ce a evaluat cu atenție răspunsul autorităților ungare, Comisia menține majoritatea plângerilor identificate, care nu au fost încă soluționate”, a declarat joi Comisia.

Actul controversat, aprobat în decembrie grație sprijinului partidului de guvernământ al lui Viktor Orbán, instituie așa-numitul Birou de protecție a suveranității (SPO) pentru a investiga persoanele și organizațiile suspectate de subminarea „suveranității naționale” și a „identității constituționale” a țării.

SPO poate colecta informații despre persoane sau grupuri care primesc finanțare din străinătate și care sunt percepute ca influențând dezbaterea democratică și procesele electorale „în interesul unui alt stat” sau al unui „organ străin”. Serviciile secrete ale Ungariei sunt obligate să asiste biroul, care are dreptul de a accesa documente clasificate.

După finalizarea anchetei, SPO își publică concluziile. Legea nu prevede nicio măsură de remediere pentru contestarea constatărilor.

Orbán, care îi acuză frecvent pe detractorii săi că sunt agenți plătiți de Occident, afirmă că legea este necesară pentru a proteja Ungaria de interferențe politice nejustificate.

Cu toate acestea, mandatul larg al legii, definițiile vagi și lipsa supravegherii judiciare au stârnit îngrijorări serioase în rândul societății civile și al jurnaliștilor independenți, care se tem că vor fi persecutați pentru că refuză să urmeze dogma politică a lui Orbán și că vor fi lipsiți de puterea de a contesta concluziile publice ale SPO.

Transparency International Hungary și Átlátszó, o organizație non-profit de investigație sprijinită de donații internaționale, au fost deja vizate de oficiu.

Comisia s-a făcut ecoul acestor considerații atunci când a lansat acțiunea în justiție în februarie, afirmând că legea încalcă o gamă largă de valori fundamentale și garanții juridice, precum principiul democrației, dreptul la viață privată, protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare, informare și asociere și prezumția de nevinovăție, printre altele.

Statele Unite au criticat, de asemenea, legea „draconică”, afirmând că „încercarea guvernului maghiar de a hărțui, intimida și pedepsi organizațiile independente contravine principiilor guvernării democratice înrădăcinate în statul de drept”.

Alte critici au fost exprimate de Parlamentul European, Comisia de la Veneția, Amnesty International și Comitetul Helsinki din Ungaria, precum și de zeci de organizații ale societății civile și instituții media independente.

Această ultimă evoluție survine într-un capitol extrem de tensionat al confruntării de zece ani dintre Bruxelles și Budapesta. În ultimele săptămâni, Ungaria a fost criticată pentru că a refuzat să plătească o amendă de 200 de milioane de euro, pentru că a amenințat că va trimite migranți în Belgia și pentru că a facilitat eliberarea permiselor de muncă pentru cetățenii ruși și belaruși.