Comisia Europeană începe demersurile pentru inițiativa cetățenească privind minoritățile, sprijinită de Viktor Orban și respinsă de România

Comisia Europeană a anunțat că începe demersurile pentru inițiativa cetățenească Minority SafePack, privind întărirea drepturilor minorităților în Uniunea Europeană, care este sprijinită de Guvernul Ungariei și care a fost atacă fără succes de România la Tribunalul UE.

„Astăzi, Comisia Europeană a primit confirmarea de la organizatorii inițiativei cetățenilor europeni (ECI) «Minority SafePack – one million signatures for diversity in Europe», subliniind că această inițiativă a primit sprijinul a 1,1 milioane de cetățeni din 28 de state membre. Aceasta înseamnă că Comisia se va întâlni cu organizatorii pentru a discuta detaliat inițiativa. Ulterior, Parlamentul European va organiza o audiere, după ce Comisia va decide cu privire la etapele următoare: să propună legislație, să ia alte măsuri nelegislative sau să nu acționeze în niciun fel”, se arată într-un comunicat de vineri al Comisiei Europene.

Această inițiativă este a cincea care a reușit să depășească pragul de un milion de semnături, demonstrând că cetățenii europeni pot ajuta la crearea politicilor europene, mai precizează sursa citată.

În noiembrie anul trecut, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a salutat alegerea lui Donald Tusk în funcția de președinte al Partidului Popular European și s-a declarat încrezător că acesta va susține inițiativa cetățenească Minority SafePack.

În septembrie 2019, Tribunalul Uniunii Europene (TUE) a respins o acțiune a României împotriva Comisiei Europene, care, constrânsă de o altă sentință TUE, a înregistrat în 2017 propunerea de inițiativă cetățenească europeană numită „Minority SafePack – one million signatures for diversity in Europe”. Inițiativa cetățeanească sprijinită de guvernul Ungariei și care a fost atacată de România cere Comisiei Europene să ia decizii prin care să întărească drepturile minorităților din UE.

Acest document cuprindea 11 măsuri care ar fi urmat să fie luate de UE în domenii ca învăţământ, cultură, drepturi lingvistice, politica regională, reprezentarea europeană a minorităţilor, reglementarea nediscriminării, a mediei publice şi în domeniul sprijinului acordat organizaţiilor minorităţilor naţionale, potrivit Rador.

Istoricul acestei inițiative cetățenești sponsorizate de Budapesta (premierul Viktor Orban a făcut campanie activă) este extrem de sinuos și începe în 2011, când trei entități (UDMR, Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene – FUEN şi Tineretul Naţionalităţilor Europene) au demarat o iniţiativă civică europeană pentru protecţia minorităţilor, denumită Pachet de Salvare pentru Minorităţi – Un milion de semnături pentru diversitatea Europei (Minority Safepack – one million signatures for diversity in Europe), pe scurt Minority Safepack.

În decurs de un an organizatorii au reuşit să strângă un milion de semnături, iar în 16 iulie 2013 au depus documentul la Comisia Europeană.

Această solicitare însă, a fost respinsă de Comisie în data de 13 septembrie 2013 cu motivarea că problemele solicitate trebuie soluționate la nivelul statelor membre. Comisia a recunoscut că respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă o valoare a UE, dar a adăugat că nici Tratatul UE şi nici Tratatul de funcţionare a UE nu constituie o bază juridică pentru a crea reglementări comunitare în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale, arată Rador.

În 25 noiembrie 2013, FUEN (unua dintre entitățile inițiatoare ale Minority Safe Pack) s-a adresat Tribunalului Uniunii Europene (TUE) atacând decizia CE, pe motiv că aceasta nu a luat în considerare pachetul de măsuri ataşat solicitării. În anul 2014 Slovacia şi România au solicitat să fie parte în proces de partea CE, iar Ungaria a dorit să intre în proces de partea iniţiatorilor. Din cauza aceastei decizii a guvernului României, s-au ivit tensiuni în cadrul coaliţiei de guvernare (UDMR pe vremea aceea a făcut parte din guvernul condus de Victor Ponta), iar Kelemen Hunor a demisionat din funcţia de vicepremier şi ministru al culturii.

În 3 februarie 2017, Tribunalul UE a desfiinţat decizia Comisiei Europene, după care Comisia a decis că înregistrează parţial iniţiativa civică, în sensul de a păstra nouă măsuri din cele 11 câte au fost iniţial.

Imediat, România a sesizat Tribunalul UE, solicitând anularea deciziei Comisiei. România afirmă printre altele că Comisia a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a concluzionat că propunerile de acte juridice nu se aflau „în mod vădit în afara” sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act și că motivarea deciziei Comisiei este insuficientă.

Prin hotărârea sa de astăzi, 24 septembrie 2019, Tribunalul a respins acțiunea introdusă de România împotriva Comisiei. România poate face apel la decizia Tribunalului la Curtea de Justiție a UE.

De ce a respins Tribunalul UE acțiunea României. În ceea ce privește sfera competențelor Comisiei, Tribunalul amintește că Minority SafePack are printre altele ca scop să încurajeze participarea cetățenilor la viața democratică a Uniunii și mărirea accesibilității acesteia. Astfel, Comisia este abilitată să refuze înregistrarea unei propuneri numai în cazul în care o propunere de inițiativă cetățenească se află, având în vedere obiectul și obiectivele sale, în mod vădit în afara sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act juridic al Uniunii, se arată în comunicatul Tribunalului.

În plus, Tribunalul constată că actele juridice menționate în propunerea Minority SafePack sunt menite să contribuie, pe de o parte, la asigurarea respectării drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, valoare a Uniunii, și, pe de altă parte, la respectarea și la promovarea diversității culturale și lingvistice în UE, obiectiv urmărit de Uniune. În această privință, Tribunalul arată că, contrar celor susținute de România, Comisia nu recunoaște Uniunii, prin decizia atacată, o competență generală în aceste domenii, ci numai că aceste valori și obiective ale Uniunii menționate în Tratatul UE trebuie să fie luate în considerare cu titlu de acțiuni ale Uniunii în domeniile vizate de propunerea de ICE.