Comisia Europeană, întrebată dacă Guvernul a cerut în mod oficial înlocuirea plafonului de pensii de 9, 4% din PIB: Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată/ Premierul Ciucă anunțase la Bruxelles că este posibilă înlocuirea plafonului

Comisia Europeană a declarat, într-un răspuns pentru G4Media.ro, că plafonul de 9, 4% din PIB pentru pensii face parte din măsura reforma sistemului public de pensii și că un obiectiv al noii legislații convenit prin PNRR este ”menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”.

”Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României”, a explicat  Comisia Europeană întrebată dacă Guvernul a solicitat în mod oficial înlocuirea plafonului de pensii de 9, 4% din PIB cu un alt mecanism de referință, așa cum a anunțat premierul Nicolae Ciucă după o vizită la Bruxelles. Comisia a mai precizat, în răspunsul transmis G4Media.ro, că o etapă specifică (215), care trebuie parcursă la sfârșitul anului 2022, ”se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare.”

Premierul Nicolae Ciucă a declarat pe 27 octombrie, după mai multe întâlniri la Bruxelles inclusiv cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, că a discutat ajustarea unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și înlocuirea limitei de 9,4% din Produsul Intern Brut pentru pensii.

„Am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii și am convenit că este posibilă înclouirea acestui indicator cu un altul care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară”, a precizat el.

Redăm mai jos integral răspunsurile Comisiei Europene:

G4Media.ro: A solicitat România în mod oficial înlocuirea plafonului de pensii de 9,4% din PIB cu un alt mecanism de referință? În caz afirmativ, este de acord Comisia Europeană?

Comisia Europeană: România a prezentat un plan național de redresare și reziliență (PNRR), care – în urma unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene – a fost aprobat de Consiliu. Acest acord – decizia de punere în aplicare a Consiliului și anexa la aceasta – specifică etapele și obiectivele obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme și investiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a obține plățile respective.

Plafonul de 9,4% din PIB (adică nivelul cheltuielilor în 2021) face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistenței tehnice, care să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019).

– În anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc se precizează că „Un obiectiv al noii legislații este menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit.”

– Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României.

G4Media.ro: Comisia Europeană este de acord cu faptul că pensiile din serviciul militar (armată, interne, servicii) nu ar trebui să fie modificate în niciun fel? Adică, nici în ceea ce privește cuantumul, nici în ceea ce privește vechimea și vârsta?

Comisia Europeană: O etapă specifică (215), care trebuie parcursă la sfârșitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceasta face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element-cheie al PRR al României.

Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată.

G4Media.ro: Comisia Europeană este de acord cu calendarul anunțat de coaliția guvernamentală, conform căruia proiectul de lege privind pensiile ar trebui să fie adoptat de Guvern până la 31 decembrie 2022 și apoi trimis Parlamentului? Sau ar trebui ca noua lege a pensiilor să intre în vigoare până la 31 decembrie 2022? Care sunt riscurile neadoptării acesteia până la 31 decembrie 2022?

Comisia Europeană: Anexa la decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc prevede date orientative până la care o etapă sau un obiectiv trebuie să fie atins. Pentru noua lege a pensiilor (etapa 214), aceasta este T1/2023. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată de Comisie în contextul celei de-a patra cereri de plată.”

Context