Comisia Europeană pregătește Legea Europeană a Climei, încă un pas pentru schimbarea radicală a politicilor economice și industriale din UE

Comisia Europeană va propune în curând Legea Europeană a Climei, un proiect de rezoluție care să transpună politicile ”verzi” extrem de ambițioase din documentul de poziție numit Green Deal, a anunțat miercuri Frans Timmermans, primi-vicepreședinte executiv și considerat liderul de facto al Comisiei.

Legea Europeană a Climei va transpune în legislația obligatorie pentru toate statele membre principiul neutralității UE până în 2050 în ceea ce privește emisiile de carbon – adică transformarea radicală a economiei de pe continent cu scopul de a elimina poluarea în următorii 30 de ani.

”Contribuția crucială pe care Legea climei o poate aduce este să ofere predictibilitate și siguranță pe termen lung pentru investitori”, a spus Timmermans într-o dezbatere organizată la Bruxelles pe tema schimbărilor climatice. Oficialul european nu a dat detalii despre conținutul propunerii și a indicat că așteaptă propuneri din partea tuturor celor interesați.

Timmermans a spus însă că proiectul legislativ va fi adoptat de Comisie în primele 100 de zile de la instalarea în funcție (12 decembrie 2019). După adoptare va urma un lung parcurs birocratic și negocieri cu Parlamentul European și Consiliul UE (statele membre).

Context. Succesul sau eșecul așa numitului Green Deal propus de comisia von der Leyen depinde de finanțarea lui. Ca să atingă ținta zero emisii de carbon în 2050, Europa își propune să investească în economiile statelor membre circa 1000 de miliarde de euro. Va fi însă nevoie de o perioadă de tranzitie, altfel șocul asupra economiilor va fi mult prea mare. În consecință, Comisia Europeană propune un așa numit Mecanism pentru o tranziție echitabilă.

Pentru România, unul dintre marile obiective este să convingă Comisia Europeană să accepte gazul ca soluție de tranziție către atingerea obiectivelor cuprinse în Green Deal. Altfel spus, să accepte utilizarea fondurilor europene pentru investiții în tehnologizarea centralelor care produc energie pe bază de cărbune sau petrol și adaptarea lor la gaz. Până acum, pe fostul buget al Uniunii (2014 – 2020), nu era permis ca fondurile europene să fie utilizate pentru a investi în tehnologia gazului metan.

Poziția oficială a României, consultată de G4Media.ro, este că gazul natural poate contribui la facilitarea tranziției către o economie de-carbonizată. Fără investiții în proiecte de gaz, România și alte state membre s-ar vedea în imposibilitatea respectării noilor ținte europene privind emisiile de carbon.

În cazul României, având în vedere existența unor regiuni mono-industriale și carbonifer intensive, sunt necesare fonduri semnificative pentru a susține costurile importante, în special cele sociale, care vor apărarea ca urmare a tranziției către o economie neutră climatic.

”Cu cât este recunoscut mai mult rolul gazului ca investiție de tranziție, cu atât mai bine pentru România. Acum se joacă un meci cu impact major pe următorii zece ani”, a explicat pentru G4Media.ro europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan.

Foto: Frans Timmermans (InquamPhotos / Octav Ganea)