Comisia Europeană premiază România și penalizează dur Grupul Vișegrad: România, Bulgaria și Grecia, cea mai mare creștere a fondurilor UE pentru dezvoltare

România va primi 27,2 miliarde de euro fonduri de coeziune în perioada 2021-2027, potrivit propunerii Comisiei Europene anunțate marți de comisarul Corina Crețu. Este cea mai mare creştere raportată la actualul buget UE, de 8%, alături de Bulgaria şi Grecia. La polul opus se află țările rebele din Grupul de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia), cu scăderi între 22% și 24% față de banii alocați pentru dezvoltare în actualul exercițiu bugetar. Toate fondurile vor fi însă condiționate de respectarea statului de drept, dacă propunerea Comisiei rămâne în forma inițială.

• Atenție: este vorba despre propunerile de lucru făcute de Comisia Europeană. Ele vor fi negociate între statele membre, iar forma finală poate fi diferită de propunerea inițială.

• Important de reținut: Fondurile europene pentru coeziune vor fi pentru prima oară condiționate de respectarea statului de drept, dar și de respectarea angajamentelor din Semestrul European (un instrument UE din cadrul de guvernanță economică). Este o propunere a Comisiei Europene, dar ea este deja agreată cu marile state contributoare, care vor un mecanism prin care state precum Polonia și Ungaria, care încalcă regulile elementare, să poată fi penalizate eficient. Vezi aici mai multe detalii

Cifrele esențiale:

România va beneficia de cea mai mare creştere a alocării fondurilor de coeziune în perioada 2021-27, de 8%, alături de Bulgaria şi Grecia, conform propunerii făcute de Comisia Europeană. Suma alocată ţării noastre, care nu include şi fondurile pentru agricultură, se ridică la 27,2 miliarde de euro. Este cea mai mare sumă alocată unei ţări din regiunea noastră, cu excepţia Poloniei.

La nivelul UE, fondurile alocate politicii de coeziune au scăzut cu aproape 10% faţă de cele aferente anilor 2014-20. Marele perdant este Ungaria, căreia i s-au tăiat 24% din fonduri, până la 17,9 miliarde de euro. Scăderi similare vor suferi şi Cehia, Polonia, Lituania, Estonia şi Slovacia.

Propunerea Comisiei Europene a intrat în negocieri şi se doreşte finalizarea acestora până la alegerile europarlamentare din mai 2019.

Fondul de coeziune, care vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale, este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Politica de coeziune este principala politică investițională a Uniunii, care beneficiază de aproximativ o treime din bugetul actual al blocului comunitar.

Presa poloneză: Polonia pierde miliarde de euro în noul buget al UE

Aproape 20 miliarde euro mai puțini va primi Polonia din fondurile structurale ale UE în noul buget anunțat. Polonia pierde mai mult decât media de 10%, pentru că se schimbă principiile de atribuire a banilor de la Uniune. Vor fi mai mulți bani pentru țările mai sărace, ca Bulgaria și România, vor obține mai mult și țările care au probleme cu șomajul tinerilor și cu afluxul de migranți, ca Grecia și Italia.

Influentul ziar polonez RZECZPOSPOLITA scrie că ”acest rezultat este o înfrângere a guvernului polonez din startul negocierilor bugetare. Deocamdată este un proiect, dar în cursul negocierilor în grupul statelor membre va exista mai degrabă tendința de reducere a cheltuielilor decât de creștere”.

RZECZPOSPOLITA arată că țările care nu respectă statul de drept – Polonia având deja declanșată procedura Articolului 7, vor accesa mai greu fondurile europene. ”Polonia protestează, dar nu este deloc sigur că va avea în această problemă sprijinul regiunii”, mai scrie sursa citată.

”Polonia plătește factura pentru lipsa statului de drept și lipsa de solidaritate în primirea refugiaților. Guvernul premierului Mateusz Morawiecki a oferit câteva concesii și Parlamentul a votat amendamente la legile justiției, dar Comisia Europeană consideră că este prea puțin. În problema refugiaților, Polonia nu a executat dispoziția UE din septembrie 2015 privind primirea persoanelor care cer azil din taberele de tranziție din Grecia și Italia, rezultatul cărora este cauza ce se desfășoară împotriva Poloniei la Curtea de Justiție a Uniunii. Ambele cauze au înrăutățit imaginea Poloniei și au redus dorința statelor net contributoare de a face transferuri financiare spre Polonia.

Presa maghiară: Statele membre ale Grupului de la Visegrád şi Ţările Baltice ar putea pierde 37 miliarde de euro

Uniunea Europeană ar putea micşora cu 37 miliarde de euro sprijinul acordat statelor membre ale Grupului de la Visegrád (V4) şi Ţărilor Baltice – scrie și publicația maghiară NÉPSZAVA. Banii astfel disponibilizaţi ar urma să fie îndreptaţi către statele sudice ale UE, rezultă dintr-un document intern al Comisiei Europene.

Potrivit planurilor, ar urma să fie tăiate fondurile alocate ţărilor care până acum au beneficiat de un sprijin substanţial. În locul acestor ţări, în ciclul bugetar 2021 – 2027, ar urma să fie cheltuiţi mai mulţi bani pentru dezvoltarea statelor din sudul Europei. Astfel, Polonia ar urma să primească cu 23% mai puţin (echivalentul a 19,5 miliarde de euro), comparativ cu perioada 2014 – 2020. Ungaria, Cehia, Estonia şi Lituania ar urma să piardă un procent şi mai mare, 24%, maximul cât prevede actuala legislaţie europeană.

Publicația remarcă și faptul că UE vrea şi schimbarea modului de alocare a fondurilor europene, înlocuind criteriul PIB/cap de locuitor cu alte criterii, ca de exemplu rata şomajului în rândul tinerilor, nivelul de educaţie, emisiile de bioxid de carbon şi nivelul imigraţiei din perioada 2014 – 2017.

Foto: Klaus Iohannis, Jean-Claude Juncker și Corina Crețu la Bruxelles (sursa: Presidency)