Comisia Europeană propune prelungirea cu un an a eliminării taxelor vamale pentru produsele importate din Ucraina, cu un mecanism de salvgardare pentru protejarea pieţei interne a UE

Comisia Europeană a propus joi prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială (cunoscute sub denumirea de „măsuri comerciale autonome”) aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană, ca măsură de sprijin pentru Ucraina şi economia acesteia în contextul agresiunii ruse, a anunţat executivul comunitar, potrivit unui comunicat publicat de acesta şi transmis agenţiei EFE.

Prelungirea suspendării taxelor vamale şi a altor măsuri comerciale în cazul produselor ucrainene se adaugă altor iniţiative ale UE de susţinere a economiei ucrainene, în special aşa-numitele „drumuri de solidaritate” pentru exportul cerealelor ucrainene pe căi terestre.

Având însă în vedere creşterea semnificativă, în 2022, a importurilor anumitor produse agricole provenind din Ucraina în UE, executivul comunitar a inclus în propunerea sa un mecanism rapid de salvgardare pentru protejarea pieţei interne a UE, în caz că acesta este necesar.

Acest mecanism va permite, la iniţiativa unui stat membru al UE sau a Comisiei, reintroducerea taxelor vamale pentru un produs ucrainean dacă importul acestuia are un efect advers asupra pieţei europene a produselor similare sau direct concurenţiale, astfel încât să fie analizată creşterea importurilor produsului respectiv, precum şi efectul său asupra preţurilor şi producţiei europene.

Propunerea urmează să fie examinată de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene.

Războiul din Ucraina a avut o influenţă negativă asupra agriculturii româneşti, cu implicaţii care încă nu pot fi cuantificate, iar fermierii se află în prezent într-o situaţie extrem de delicată, respectiv „cu magaziile pline şi cu conturile goale”, a declarat luni ministrul român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Războiul din Ucraina a avut o influenţă negativă, iar implicaţiile lui încă nu pot fi cuantificate ştiind că acest conflict nu s-a terminat. Noi spunem că a avut o influenţă negativă dat fiind faptul că fermierii, într-un an dificil, au obţinut producţii pe care trebuia să le valorifice, fie la intern, fie la export, pentru că un an agricol nou se înfiinţează pe rezultatele anului trecut. O producţie de porumb se înfiinţează cu bani obţinuţi prin valorificarea producţiei trecute. Ori, iată că acum fermierii se află într-o situaţie extrem de delicată, cu magaziile pline şi cu conturile goale. Magaziile pline pentru că n-au putut să-şi valorifice cerealele şi în mare parte din cauza situaţiei din Ucraina. Nu au putut să-şi valorifice producţia nici la extern, pe culoarele tradiţionale de comerţ şi nici la intern, întrucât consumatorii de cereale din România, având alternativa de a cumpăra la preţuri mai mici cerealele din Ucraina, evident s-au îndreptat spre această ofertă, ceea ce a tulburat profund piaţa cerealelor şi a plantelor oleaginoase”, a explicat ministrul Agriculturii, într-o declaraţie pentru Agerpres cu privire la impactul economic al războiului din Ucraina la un an de la invazie.

Potrivit ministrului Petre Daea, dintr-un exportator net de cereale şi plante oleaginoase, România a devenit astfel un importator net. În acest context, ministrul român al Agriculturii, susţinut de omologii săi din Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, au solicitat în Consiliul de Miniştri de la Bruxelles din luna ianuarie un „sprijin imediat”, în aşa fel încât activitatea din agricultură să poată continua.

În Polonia, grupuri de agricultori au blocat la începutul lunii februarie circulaţia camioanelor la mai multe puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, pentru a protesta faţă de intrarea în ţară a cerealelor ucrainene de „slabă calitate” şi care le provoacă pierderi din cauza prăbuşirii preţurilor.