Comisia Europeană schițează portretul-robot al planului de relansare economică

Fizionomia viitorului plan de relansare european se conturează, dar dimensiunile sale rămân un mister. În timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat să prezinte o propunere pe această temă pe 27 mai, Comisia a început să creioneze portretul robot al proiectului său de plan de stimulare prin împrumuturi, care ar fi posibil prin garanții din partea statelor membre.

Prin creșterea plafonului pentru resursele proprii ale UE de la 1,2% din produsul intern brut în prezent la, de exemplu, 2%, Comisia ar putea împrumuta, peste trei ani, o sumă care se apropie de 1.000 miliarde de euro.

Avantajul: nu li se va mai cere statelor membre să contribuie cu mai multe fonduri. „Nu este un moment potrivit pentru a solicita o contribuție mai mare din partea statelor membre”, subliniază o sursă a Comisiei.

Sprijinirea statelor membre

A doua certitudine: majoritatea sumelor astfel obținute (în jur de 80%) vor fi redirecționate către statele membre. Marea majoritate a acestor fonduri sunt destinate sprijinirii reformelor structurale sau a cheltuielilor pentru investiții. În conformitate cu dorințele celor mai riguroase țări, „semestrul european”, acest sistem care supraveghează economiile statelor membre, va fi cel care aprobă proiectele.

„Vom transmite o datorie generațiilor viitoare, deci un motiv în plus ca aceste cheltuieli pe care le angajăm să aducă o valoare adăugată reală”, afirmă o sursă europeană. În plus, aproximativ 10% din finanțările destinate statelor vor fi utilizate pentru a suplimenta fondurile de coeziune printr-o cheie de distribuție diferită de cea cunoscută: de data aceasta, țările care au suferit cel mai mult din punct de vedere economic din cauza pandemiei ar primi finanțare.

A treia certitudine: în jur de 15% din sume ar fi destinate sprijinirii sectorului privat – și contrabalansării distorsiunilor din piața concurențială induse de faptul că un singur stat, Germania, reprezintă singur jumătate din ajutorul de stat distribuit deja în UE.

Bruxelles-ul are în vedere crearea unui fond care, prin Banca Europeană de Investiții, ar oferi garanții sectorului privat și l-ar încuraja să sprijine sectoarele sau lanțurile economice considerate strategice. În cele din urmă, aproximativ 5% din sumele împrumutate pentru acest fond ar avea drept scop consolidarea programelor europene actuale.

Probleme fundamentale

Dar rămân unele chestiuni fundamentale. Acestea vor trebui să fie tranșate de către statele membre și vor necesita probabil o întâlnire directă între lideri, estimează Comisia. Rămâne de văzut care va fi valoarea generală (suma finală) a acestui plan de recuperare.

Și, mai presus de toate, care va fi proporția între subvenții și împrumuturi. Subvențiile aduc îngrijorare pentru țările din nordul Europei, deoarece implică acordarea de fonduri statelor pe baza unor sume care nu au fost împrumutate de către Comisie. Iar creditele nemulțumesc țările din sudul Europei, care nu văd utilitatea de a contracta noi împrumuturi, oricât de ieftine ar fi, în condițiile în care datoria lor publică este deja foarte mare.

Noi taxe

În cele din urmă, UE va trebui să găsească mijloacele de a rambursa sumele astfel împrumutate. La Bruxelles este evocată perspectiva unor resurse dedicate bugetului UE prin crearea de noi taxe (taxe ecologice, impozit pe tranzacțiile financiare etc.).

Dar este bine știut faptul că astfel de dispozitive, care sunt încă ipotetice, nu vor fi suficiente: pe termen lung, perspectiva unor contribuții mai mari ale statelor membre la bugetul UE pare inevitabilă.

Sursa: Les Echos / Autor: Gabriel Grésillon / Traducerea: Ruxandra Lambru (Rador)