G4Media.ro

☰

Comisia Europeană va lansa astăzi prima etapă a consultărilor pentru reglementarea salariului…

Comisia Europeană va lansa astăzi prima etapă a consultărilor pentru reglementarea salariului minim în statele membre / Comisarul european Nicolas Schmit: Tinerii din țările unde nivelul salariilor este mic, Croația, România, Bulgaria, pleacă în speranța unui câștig mai mare. Avem nevoie de convergență socială

Analize • 14 Ianuarie 2020 • • 17 comentarii

Comisia Europeană va lansa astăzi prima etapă a consultărilor pentru reglementarea salariului minim în statele membre și care va viza garantarea de venituri decente pentru cei mai săraci angajați, mai ales în cele mai noi țări membre ale Uniunii Europene, unde dialogul social încă nu este solid. Comisarul european pentru Locuri de Muncă și Drepturi Sociale, Nicolas Schmit, a explicat, într-un interviu pentru Ouest France, că tinerii din țările unde nivelul salariilor este mic, cum sunt Croația, România, Bulgaria, pleacă în speranța unii câștig mai mare, iar dacă și-ar putea asigura un trai decent în țările lor, vor fi mai puțin dispuși să le părăsească. Există însă și state care se opun acestei inițiative, astfel că sistemul va fi adoptat numai după o amplă consultare.

Inițiativa Comisiei Europene vizează stabilirea unui salariu minim în statele membre care să fie de cel puțin 60% din salariul mediu în fiecare țară. Stabilirea unui astfel de prag nu este însă suficientă, pentru că discrepanța dintre statele membre în acest domeniu este foarte mare, astfel că executivul european speră să reușească o reglementare pentru asigurarea unor venituri care să permită un standard de viață decent în toată Uniunea Europeană.

Șase state din UE – Suedia, Finlanda, Danemarca, Italia, Austria, Cipru – nu au reglementat un salariu minim, astfel că propunerea Comisiei Europene ar putea fi primită cu reticență în aceste țări.

Care sunt pașii până la adoptarea inițiativei

Comisarul european pentru Locuri de Muncă și Drepturi Sociale, Nicolas Schmit, a explicat, într-un interviu pentru Ouest France, că, marți, Comisia Europeană va adopta un text care va fi baza pentru consultarea partenerilor sociali și a angajaților asupra proiectului de stabilire a unui cadru legal pentru salariile minime din Europa.

Această etapă va dura cel puțin șase săptămâni, după care Comisia Europeană va lucra asupra propunerii sale și va lansa o nouă consultare. După această nouă consultare, care ar urma să se încheie în luna aprilie, Comisia va prezenta Parlamentului European un proiect sau o propunere de directivă, iar atunci se va deschide o consultare publică mult mai largă.

„S-a încheiat epoca în care Europa vorbea despre reducerea salariilor minime! Vrem o convergență socială în sus: să restabilim valoarea muncii, cu salarii juste”, a subliniat comisarul european.

Schmit a explicat că propunerea Comisiei Europene nu se va atinge de modelul țărilor unde nu este reglementat salariul minim, pentru că acolo totul este stabilit prin negocieri colective, iar Executivul european încurajează acest model.

Comisarul european a precizat că salariul minim reglementat este un instrument folosit mai ales în statele care au aderat mai recet la UE, unde „negocierile colective și dialogul social nu sunt încă stabilite serios”.

Principalele țări vizate de noua reglementare

Nu va fi stabilit un salariu minim pentru toată Europa, ci un mecanism pentru a ajunge la sisteme salariale echitabile, care să fie adaptate costurilor vieții, dar și evoluției economice, ameliorării productivității, a mai spus Nicolas Schmit, precizând că este discutată ideea de a fixa salariul minim la 60% din salariul mediu, dar că acest lucru nu este suficient. De exemplu, în Franța, acest nivel este atins, în Luxemburg este sub acest nivel, dar acolo nivelul salariilor este foarte ridicat.

„În schimb, sunt state unde acest nivel este deja atins, dar în care oamenii trăiesc prost pentru că acolo salariile sunt la un nivel foarte scăzut. Prin urmare, trebuie să luăm în considerare toată evoluția salariilor, în care minimum nu este decât un element. În Croația, unde salariul minim este în jur de 400 Euro, tinerii pleacă în speranța de a câștiga mai bine în afară. Aceeași problemă și în Bulgaria și în România”, a punctat comisarul european.

Întrebat dacă instaurarea unui salariu minim european va fi suficientă pentru a-i reține pe acești tineri în țările lor, Nicolas Schmit a spus că, nicidecum, dar este o dinamică, iar salariul minim este un declanșator: dacă acesta crește, celelalte salarii vor crește de asemenea.

Comisarul european a explicat că, dacă tinerii își pot asigura un nivel de trai decent în țările lor, vor fi mai puțin tentați să plece, iar Europa are nevoie, pe lângă convergența economică, și de convergență socială.

Plan de acțiuni pentru Europa Socială

Lansarea consultărilor pe această inițiativă vine concomitent cu lansarea foii de parcurs pentru Europa Socială, care presupune o serie de măsuri care merg de la salariul minim la formare și competențe, protecția socială, egalitate de gen în privința salarizării.

Femeile care lucrează în UE câștigă în medie cu 16% mai puțin decât bărbații. Deși principiul remunerației egale pentru muncă egală a fost introdus de Tratatul de la Roma în 1957, diferența de remunerare între femei și bărbați persistă, în ultimii zece ani cunoscând doar ameliorări minore. Parlamentul European a cerut sistematic mai multă acțiune pentru reducerea diferenței și readuce în centrul atenției această chestiune, potrivit unui comunicat al Parlamentul European remis G4Media.ro.

Diferența de remunerație între femei și bărbați este diferența dintre veniturile medii brute pe oră. Se bazează pe salariile plătite direct angajaților înaintea deducerii impozitului și a contribuțiilor sociale. În calcularea acesteia se iau în calcul numai companiile cu 10 sau mai mulți angajați.

Calculată în acest fel, diferența de remunerație între femei și bărbați nu ia în considerare alți factori, precum educația, numărul de ore lucrate, tipul de loc de muncă, întreruperea carierei și lucrul cu normă parțială. Însă arată că în UE femeile câștigă în general mai puțin decât bărbații.

Diferența între salarii în UE

În UE, diferența între salarii variază, cea mai mare fiind în Estonia (25,6%), Cehia (21,1%), Germania (21%), Regatul Unit (20,8%), Austria (19,9%) și Slovacia (19,8%) în 2017. Cele mai reduse procente se întâlnesc în Slovenia (8%), Polonia (7,2%), Belgia (6%), Italia și Luxemburg (5%) și România (3,5%).

Remunerația egală este reglementată de o directivă UE, însă Parlamentul European a cerut în mod repetat revizuirea acesteia și măsuri suplimentare. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că instituția sa lucrează asupra unei noi strategii europene de gen și asupra unor noi măsuri pentru transparența remunerației.

De ce există o diferență de remunerare între femei și bărbați

Interpretarea cifrelor nu este simplă. O diferență redusă de remunerare între femei și bărbați într-o țară nu înseamnă că egalitatea de gen este mai bine pusă în practică. În unele state membre diferența redusă se datorează unei participări reduse a femeilor pe piața muncii. Diferențele mari, în schimb, tind să fie legate de proporția mare a femeilor care lucrează cu normă parțială și concentrarea acestora într-un număr restrâns de profesii, precizează sursa citată.

În medie, femeile fac mai multe ore de muncă neremunerată (de exemplu îngrijind copiii sau făcând menajul acasă), iar bărbații mai multe ore de muncă remunerată. Numai 8,7% dintre bărbați lucrează cu normă parțială, față de 31,3% dintre femei. În total, femeile muncesc mai multe ore pe săptămână decât bărbații.

Prin urmare, femeile câștigă mai puțin pe oră, dar depun și mai multă muncă neremunerată. În plus numărul femeilor angajate pe piața muncii este mai mic decât cel al bărbaților. Toți acești factori combinați arată că diferența între veniturile femeilor și cele ale bărbaților se ridică la peste 40% (2014).

În plus, femeile își întrerup cariera sau își aleg cariera în funcție de responsabilitățile familiale.

30% din diferența de remunerare între femei și bărbați poate fi explicată de o supra-reprezentare a femeilor în sectoare cu salarii mici, precum educația, vânzările și îngrijirea. Există sectoare, precum știința, tehnologia și ingineria, în care proporția bărbaților angajați este foarte mare (peste 80%).

În același timp, femeile ocupă puține poziții de conducere: mai puțin de 6,9% dintre președinții companiilor sunt femei. Eurostat arată că domeniul în care diferența de remunerare între femei și bărbați este cea mai mare este cel al managerilor: femeile manager câștigă cu 23% mai puțin decât bărbații de pe aceleași poziții.

Însă femeile sunt și discriminate la locul de muncă, fiind plătite mai puțin decât bărbații care lucrează în aceleași categorii ocupaționale sau fiind retrogradate când se întorc din concediul de maternitate, se mai arată în comunicat.

Beneficiile eliminării diferenței de remunerare între femei și bărbați

Diferența de remunerare între femei și bărbați se agravează cu vârsta, de-a lungul carierei și pe parcursul vieții familiale. Având mai puțini bani de economisit și investit, femeile riscă mai mult decât bărbații sărăcia și excluziunea socială la vârste avansate. În 2017, diferența dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților era de 36%.

Remunerația egală pentru muncă egală nu ține doar de justiție, ci este și benefică pentru economie, deoarece femeile, câștigând mai mult, pot cheltui mai mult. Acest lucru ar crește baza fiscală și ar reduce povara asupra sistemelor de bunăstare. Studiile arată că o reducere de 1% în diferența de remunerare ar duce la o creștere a produsului intern brut cu 0,1%, precizează sursa citată.

Foto: Pexels.com

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

17 comentarii

  1. Tinerii pleaca fiindca nu sunt investitii, nu exista infrastructura pentru companii, din cauza coruptiei, nu neaparat fiindca salariile sunt mici. Pot fi crescut salariile si facute ca in Germania, Franta,etc., dar daca nu sunt locuri de funca, care-i rostul? N-o sa vina niciodata o firma din Germania sa investeasca in Romania, Polonia, si Bulgaria, daca salariile sunt la fel ca in Germania. Adevarul crunt este ca tarile din estul Europei n-o sa aibel niciodata salarii ca in Occident. Putem doar sa imbutatatim infrastructura si sa oferim conditii firmelor straine ca sa investeasca si sa ofere salarii decente.

    • Niciodată nu vor fi locuri de muncă pe anumite competențe, fiindcă e nevoie de tehnologie, investiții și stabilitate. Dacă termini, de exemplu, medicina, poți sta pe un salariu oricât de mare, dar niciodată nu vei avea ocazia să ajungi la nivelul unui doctor ce operează în Viena, nu ai cum (dotări, colegi, oportunități). La fel e in orice meserie.

      Tinerii care sunt competenți, nu pleacă din cauza banilor, pleacă fiindcă știu că aici nu vor ajunge niciodată să crească, tot timpul vor avea deasupra o pleava cu doctorat plagiat și conexiuni la partid.

    • Cresteti salariile in Romania si veti avea forță de muncă calificată.
      Diaspora in proportie de 30% se întoarce acasă.
      În Polonia de ce se poate???

    • De șapte ani încoace, din 2013, salariul mediu al românilor crește permanent.

      Creșterea este și mai bine definită de patru ani încoace, din 2016. De atunci salariile au crescut în mod constant cu aproximativ 10% pe an.

      FOTOGRAFIA MOMENTULUI
      În 2013 salariul mediu net al românilor era de 350€. La sfîrșitul lui 2019, în luna octombrie (cea mai recentă dată oficială disponibilă), salariul net era de 650€. Aproape o dublare în 7 ani.

      EVOLUȚII
      România a avut parte, după 1989, de patru perioade distincte privind evoluția salariilor.

      1990 – 2002: STAGNARE
      Din 1990 pînă în 2002, România a stagnat. Salariul a fost în jurul a 100$, respectiv 100€, după apariția monedei europene.

      Au fost fluctuații în jurul acestei valori, sălbatice la vremea respectivă, de la 100$ la 150$, apoi scădere bruscă la 50$. Atunci ele au reprezentat creșteri remarcabile, respectiv scăderi dezastruoase.

      Însă per ansamblu, la scală istorică și mai ales la scala valorilor absolute, tot în jur de 100$ / 100€ a însemnat. 12 ani de stagnare. Aproape o generație.

      2003 – 2007: CREȘTERE
      A urmat o perioadă de creștere bine definită, din 2003 pînă în 2007. Cinci ani de salt susținut, de la 130€ la 350€. Dublare și ceva în plus. Prima perioadă de creștere salarială bine definită.

      2008 – 2013: STAGNARE
      Apoi a venit criza și au urmat alți cinci ani de stagnare. Din 2008 pînă în 2013 salariul mediu net al românilor a stat la 350€.

      2013 – 2019: CREȘTERE
      Din 2013 încolo, dar mai ales din 2015, salariile au luat-o la deal din nou. Șapte ani de creștere bine definită, de la 350€ la 650€, cu o rată anuală constantă de creștere de 10%.

      CONCLUZII
      În momentul de față, România este la maxim istoric privind nivelul salarial net. Va reuși să își mențină această creștere susținută?

      Modelele economice vorbesc despre “capcana venitului mediu”. Din acest palier de stagnare nu se poate ieși cu eforturi suplimentare specifice lumii a doua: mai multă muncă, mai mult efort, mai multe investiții, ci doar cu transformarea economiei înspre produse cu plus-valoare ridicată, spre cercetare, inovare și economia cunoașterii.

      Greu de făcut acest salt cînd ai un sistem educațional mediocru, vîrfurile generației sînt centrifugate spre țările bogate, prin exportul de creiere (brain drain), și nu există decît prea puține politici publice semnificative de susținere a economiei cunoașterii (domeniul IT, laserul de la Măgurele).

    • Salariul minim european reprezintă soluția pentru a reduce decalajele între cetățenii europeni. Permițând accesul la oportunități egale și promovând standarde minime europene, putem crea Europa socială și transforma Uniunea Europeană într-un simbol al dezvoltării și bunăstării la nivel global. Prin eforturile stângii europene, noua Comisie Europeană s-a angajat în fața Parlamentului European să introducă salariul minim european.

      Din păcate, dreapta acționează, în continuare, strict în defavoarea acestui deziderat.

      În Uniunea Europeană, 22 dintre cele 28 de state membre au un salariu minim la nivel național. Conform statisticilor europene, la începutul anului 2020, cel mai mare salariu minim lunar brut este în valoare de 2.141,99 euro (1.834 euro net / lună), în Luxemburg, iar la polul opus cel mai mic salariu este de 312 euro (242 euro net / lună), în Bulgaria.

      În România, în prezent salariul minim brut este de 468 euro (283 euro net / lună), respectiv 524 euro (315 euro net / lună) pentru angajații cu studii superioare. La nivelul statelor Uniunii Europene, țara noastră a înregistrat în ultimul deceniu cea mai amplă creştere a salariului minim la nivel național, creștere accentuată în ultimii doi ani de guvernare social-democrată, în ciuda opoziției partidelor de dreapta (majorarea salariului minim net a fost de 36% între 2016 și 2019)”, transmite Victor Negrescu într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.

      Lupta stângii europene de aproape douăzeci de ani

      „Crearea unui salariu minim european reprezintă lupta stângii europene de aproape douăzeci de ani și a reprezentat unul din obiectivele asumate de Partidul Socialiștilor Europeni și Partidul Social Democrat cu ocazia alegerilor europene.

      România trebuie să susțină introducerea unui salariu minim european raportat la nivelul de dezvoltare al economiei naționale, pentru a permite antreprenorilor locali să își adapteze activitatea, reprezentând 60% din media salarială națională la nivelul fiecărui stat membru. La un salariu mediu de 5.429 lei brut (3.324 lei net) în România, în 2020, 60% ar însemna 3.257 lei brut / aprox. 690 euro (1.994 lei net / aprox. 420 euro).

      Acest lucru ar permite:

      · reducerea decalajelor între statele membre și în interiorul statelor membre;
      · standarde și condiții minime de trai pentru cei care lucrează;
      · angajatului plătit cu salariul minim să poată supraviețui din sumele încasate;
      · reducerea șomajului voluntar cauzat de nivelul salarial prea mic și, în consecință, degrevarea bugetelor naționale de anumite cheltuieli;
      · limitarea exodului social și fenomenului de brain drain;
      · colectarea unor sume suplimentare la buget pentru noi investiții și servicii sociale;
      · o distribuție mai echitabilă a profiturilor la nivel european.

      Pentru a convinge decidenții europeni că este nevoie de standarde comune la nivel european, vă invităm sâmbătă la Forumul Național PES activists România, pentru ca împreună să transmitem semnalul că românii doresc oportunități egale în Uniunea Europeană!

  3. Ma intreb cati patroni poate sa suporte sa dea vreo 1100, 1200 RON in plus pe fiecare angajat pe luna ca sa respecte cerintele CE? Oare cati o sa dea faliment?

    • Destui dacă mai vor să aibe angajați.
      Exista 4ore/6ore/8ore.
      Este cunoscut ca in Romania salariul Nu Este declarat corect ca sa nu se plătească taxe.

    • Vad deja masa de idioti rinjind la gindul salariului minim „de convergenta” pe care-l vor incasa, asa, vreo mie de euro pe luna.
      Am niste vesti proaste pentru ei si pentru noi toti daca propunerea asta prinde viata:
      – desi cei care saliveaza la gindul acestui salariu isi inchipuie ca restul conditiilor va ramine neschimbat, acest salariu minim – la nivelul salariului minim din vest – nu poate fi dat decit daca aliniem si celelalte elemente, in primul rind preturile, la nivelul vestului; prin urmare se vor simti mai rau decit acum pentru ca …;
      – … pentru ca la preturi comparabile 1000 de euro e chiar putin;
      – …pentru ca vor avea mult mai putine locuri din care sa incaseze acest salariu minim – economia Romaniei nu e la acelasi nivel de competitivitate cu unele economii vestice (cele in care e mia aia de euroi salariu minim) prin urmare mari parti din ea pur si simplu vor muri;
      – aceasta discutie se poarta la initiativa unor smecheri din vest, nu pentru ca nu mai pot de binele estului (recte pomenitele Croatia, Romania si Bulgaria – dar si altele) ci pentru ca vestul, cu o viclenie pe masura naivitatii estului, a realizat ca asta e o cale foarte simpla de a scadea competitivitatea estului si a-l inlatura din competitia tot mai mare pe care estul i-o face (Franta sufere mult din cauza asta si nici surata ei Germania nu ar zice nu la asa ceva).
      Despre reducerea diferentei de salarizare intre barbati si femei numai de bine.

  4. Dacă se adoptă rezoluția ,Câțu a încurcat -o grav pentru că 60 la sută din salariul mediu este cca 3200 lei .Câțiule cumpără-ți funie că oricum te spânzură multinaționalele de poarta guvernului .Dar cum la butoane sunt trădătorii româniei mă aștept la amânări ,la prorogări sau la citirea în următorii 5 ani a legii până la promulgare .Ce bine îmi pare că o să luați ȚEAPĂ acum și de la UE.

    • Ei, lăsați, ca nici psd nu s-a împiedicat in dublarea , triplarea beneficiilor lor ( aruncând doi sfanti la pensionarii și bugetari de rand), deși nu au indicat și nu există sursa de finanțare! Ba mai mult chiar au spus cu nesimțire și iresponsabilitate ca vor vedea de unde carpesc sumele ( evident, nu prin investitii in infrastructura, ci prin împrumuturi pe zeci de ani în cârca copiiilor și nepoților noștri ) . Psd le mărește alocația ca o pitipoanca- le împrumuta banii pe care trebuie să dea înapoi dublu, în loc să investească și să le dea o țară în care să poată munci și trăi decent, fara sa astepte cu mâna întinsă

    • P.s. Dacă scăpăm de psd, vom avea mai multi bani pt ca nu se vor mai fura toti; bani exista si acum, dar ajung unde nu trebuie . În plus, daca se face curătenie in aparatul de stat și vom scapa de paraziții platiti cu sute de milioane de lei ( amante, amanti, șoferi, rubedenii) pot rămâne, fara sa se simtă scăderea productivitatii muncii, intr-adevar oamenii care muncesc, cu salarii marite conform UE ( ex1. amanta lui Oprisan plătită cu 20.000 lei poate compensa câteva salarii mărite din societatea respectiva pt niste oameni care chiar sunt competenti si muncitori; ex 2 daca scuturi bine companiile ilegale ale pmb raman, lejer, bani suficienți pt măriri de salarii pt cei care chiar se voe ocupa de Bucuresti)
      Si, poate începem si noi să ne dezvoltăm infrastructura, să ajunge la un nivel minim de acceptat in UE ( ca pe lângă salarii, suntem rămași în epoca de piatră, fata de state europene, la alte capitole…)

    • Sa fim seriosi.
      O creștere de 500 lei la salariul minim e reala.
      2000 lei net e salariul minim corect in 2020
      Fix asta e salariul minim net in economia reala.
      Restul e evaziune fiscală și economie gri nedeclarată.

    • Daca se adopta rezolutia am incurcat-o cu totii, Citu cel mai putin.

  5. Salariul minim net 2000 lei indiferent de studii in Romania ar rezolva problema pensiilor,a evaziunii fiscale dar mai ales a forței de muncă.

    Multi angajati ar avea un job stabil la fel si angajatorul.
    Se poate renunta la bonuri de m
    asa si vouchere ptr 2000 lei cash.

    • Incearca sa detaliezi cum vor ajunge banii de pensii, cand punctul de pensie se leaga de salarii si vor creste automat. Cata matematica ai facut in scoala?

  6. Sau sa ne intoarcem in comunism, sa aiba toata lumea acelasi salariu !!!
    Ce masura cretina si comunistoida, incurajeaza nemunca ! De ce sa platesti un prost lenes cu 60% din salariul unui angajat serios si performant ?! Sa il descurajezi pe cel performant ?

    • Mario? Patron a?! Pai mai baiatule, pe ala serios si performant nu il platesti tot cu salariul minim cum faceti voi acum tata! Asta e schepsisul!