Comisia Europeană va ţine cont de anularea alegerilor prezidenţiale din România în raportul din 2025 privind statul de drept

Comisia Europeană va lua în calcul chestiunea anulării alegerilor prezidenţiale din România atunci când va elabora raportul din 2025 privind statul de drept, a afirmat marţi comisarul european pentru democraţie, justiţie, statul de drept şi protecţia consumatorului, Michael McGrath, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG), transmite Agerpres.

Participanţii la CAG au discutat despre raportul din 2024 al Comisiei Europene privind statul de drept în România, Portugalia, Ungaria şi Slovenia şi despre recomandările incluse în document, în cadrul dialogului specific privind statul de drept în toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene.

”Am avut o discuţie legată de o serie de chestiuni privitoare la România ca una dintre cele patru ţări despre care s-a discutat astăzi la Consiliu. Discuţia s-a concentrat pe raportul din 2024 privind statul de drept şi la recomandări. România a folosit ocazia pentru a-şi prezenta perspectiva asupra activităţii pe care o face pentru a da curs acelor recomandări şi, desigur, Comisia va lua acest lucru în calcul atunci când va elabora raportul din 2025. Cred că este cu adevărat o ocazie ideală pentru noi de a examina toate evoluţiile de la începutul raportului din 2024. Aşadar, aşteptăm cu nerăbdare să facem acest lucru şi în paralel să dezvoltăm Scutul Democraţiei, care vizează ameliorarea şi adâncirea cooperării între statele membre prin Reţeaua de Cooperare Europeană privind Alegerile, recunoscând în acelaşi timp autonomia şi competenţa statelor membre de a gestiona desfăşurarea alegerilor în propriile ţări. Aşadar, cu siguranţă vom examina această chestiune în contextul raportului din 2025”, a declarat comisarul european Michael McGrath, răspunzând la întrebarea unui jurnalist referitoare la transparenţa anulării alegerilor prezidenţiale din România.

De partea sa, în numele preşedinţiei poloneze a Consiliului UE, ministrul afacerilor europene Adam Szlapka a spus că lucrează îndeaproape cu Comisia cu privire la Scutul Democraţiei, ce are legătură cu combaterea interferenţelor străine în procesul electoral din UE.

”În legătură cu cele patru state membre despre care am discutat astăzi – Ungaria, Portugalia, România şi Slovenia – raportul din 2024 a evidenţiat evoluţii pozitive şi negative, făcând recomandări adecvate, iar acest raport a oferit baza pentru schimbul de opinii între miniştri astăzi”, a spus Michael McGrath.

El s-a referit la cazul specific al Ungariei, care face obiectul procedurii articolului 7 din Tratatul UE care a fost activată de Parlamentul European în septembrie 2018 şi în cazul căreia încă există îngrijorări.

”Aşa cum am repetat astăzi, Comisia este mereu alături pentru a ajuta la eforturile statelor membre de a implementa recomandările din raportul anual privind statul de drept şi notez că activitatea la ediţia din 2025 a raportului a fost lansată şi este în desfăşurare în prezent”, a menţionat McGrath.

Raportul privind statul de drept face parte din efortul mai amplu de a spori competitivitatea UE, care este o prioritate foarte importantă a Comisiei Europene în actualul mandat. ”Economia noastră este competitivă atunci când cetăţenii şi companiile noastre sunt protejaţi de un sistem judiciar independent şi adaugă valoare în termeni de avantaj competitiv şi de aceea în raportul din 2025 privind statul de drept va fi adăugată o dimensiune privind piaţa internă”, a adăugat reprezentantul blocului comunitar.

Un alt punct al discuţiilor din cadrul reuniunii CAG s-a referit la democraţia în interiorul UE, la importanţa protejării integrităţii alegerilor, în special de interferenţele străine. Executivul UE consideră că tratarea acestei probleme este o urgenţă şi este angajat să consolideze rezistenţa Europei faţă de ameninţările externe pentru procesele democratice din statele membre.

Potrivit lui Michael McGrath, apărarea instituţiilor democratice, protejarea alegerilor libere şi corecte şi folosirea tuturor instrumentelor aflate la dispoziţia instituţiilor, inclusiv a Comisiei Europene, de exemplu prin Actul legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act), trebuie să reprezinte un imperativ pentru UE şi pentru statele membre. A

Următoarea discuţie specifică fiecărei ţări este aşteptată să aibă loc în cadrul Consiliului Afaceri Generale din 27 mai, axată pe Slovacia, Finlanda, Suedia şi Belgia.