Comisia Europeană vrea să impună transparență în publicitatea politică online / Platformele care difuzează astfel de conținut ar putea fi obligate să precizeze sursa de finanțare

Comisia Europeană va prezenta joi o propunere de regulament pentru transparenţă în publicitatea politică online, impunând platformelor care le difuzează să precizeze cine le finanţează, potrivit unui document consultat de AFP, relatează Agerpres.

Aceste mesaje în numele unei personalităţi sau al unui partid politic, de natură să influenţeze rezultatul alegerilor şi a căror difuzare este remunerată, trebuie să fie în mod clar prezentate internauţilor ca fiind publicitate politică. Proiectul de regulament nu vizează mesajele pe care le postează pe reţelele sociale personalităţile politice fără a plăti.

În reclamele politice trebuie să apară în mod clar o serie de informaţii: identitatea sponsorului şi datele de contact ale acestuia, perioada în care se intenţionează să fie publicate, sumele cheltuite pentru publicarea lor şi termenele electorale la care se referă, dacă este cazul.

Ţintirea reclamelor politice pe baza unor date personale cu privire la originea etnică, convingerile religioase, opiniile politice, apartenenţa sindicală, sănătatea sau orientarea sexuală a unei persoane este interzisă, exceptând un consimţământ explicit, conform Regulamentului General privind Protecţia Datelor (RGPD), din 2018.

În cazurile în care platformele sunt autorizate pentru o astfel de direcţionare, ele trebuie să furnizeze o serie de informaţii cu privire la tehnicile utilizate.

„Datele sensibile pe care decidem să le împărtăşim cu prietenii noştri pe reţelele sociale nu ar trebui să fie utilizate în scopuri politice”, a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, comisar european pentru Valori şi Transparenţă, în timpul summitului web de la Lisabona, pe 2 noiembrie.

„Vreau ca această legislaţie să acopere tot lanţul de producţie publicitară. Nu este vorba doar de Facebook sau Google, este vorba şi de companii precum Cambridge Analytica, sectorul de tehnologie publicitară şi altele”, a explicat ea.

Scandalul Cambridge Analytica, în 2018, a dezvăluit cum această companie britanică a utilizat datele personale a zeci de milioane de utilizatori ai Facebook fără ştiinţa lor, pentru a desfăşura campanii masive menite să influenţeze alegătorii britanici şi americani.

Unele reţele sociale, precum Twitter sau TikTok, au interzis publicitatea politică.

Supervizarea unor eventuale încălcări ţine de autorităţile naţionale pentru protecţia datelor şi de alte autorităţi desemnate de statele membre ale UE. Sancţiunile trebuie de asemenea să fie fixate la nivel naţional.

Propunerea Comisiei, care va trebui apoi validată de statele membre şi de Parlamentul European, completează regulamentul asupra serviciilor digitale, „Digital Services Act”, un proiect de legislaţie europeană menit să reglementeze mai bine internetul şi care este în prezent în discuţie.

Sursa foto: Facebook/ Comisia Europeană