Comisia Helsinki, îngrijorată pentru soarta presei din Ungaria după ce Orban și-a sporit puterile. Jurnaliștii riscă 5 ani de închisoare dacă articolele lor despre coronavirus sunt considerate ”fake news” de autorități

În loc să se concentreze pe binele cetățenilor Ungariei, premierul Viktor Orban a profitat din plin de frica și incertitudinea aduse de o pandemie globală pentru a guverna prin decret de perpetuitate, este critica adusă de Comisia Helsinki a Congresului american deciziilor luate de premierul maghiar Orban în cursul săptămânii trecute.

Președintele Comisiei, Alcee L. Hastings, a criticat dur sporirea puterilor de către Viktor Orban, în plină pandemie de coronavirus:

„Primul ministru Orban a profitat din plin de frica și incertitudinea aduse de o pandemie globală pentru a-și asigura puterea de a guverna prin decret pe perpetuitate. În loc să se concentreze asupra bunăstării cetățenilor maghiari care pot suferi de coronavirus, a ales să acorde prioritate păstrării majorității parlamentare și consolidării permanente a controlului asupra guvernului ungar”, se arată în comunicatul publicat duminică de Hungarian Spectrum. 

În comunicat, reprezentanții Comisiei Helsinki mai transmite că procesul de combatere a coronavirusul presupune o solidaritate socială extraordinară și nu o putere executivă necontrolată.

Totodată, Comisia este preocupată de libertatea jurnaliștilor din Ungaria, care, conform noii legi promovate de Orban, riscă închisoare de până la 5 ani de zile dacă, spre exemplu, relatează starea spitalelor din țară, iar materialele lor vor fi încadrate ulterior la ”fake news”. Comisia își face griji și pentru că legea suspendă alegerile:

„Atât la nivel global, cât și la nivel național, înfrângerea coronavirusului va necesita o solidaritate socială extraordinară, nu o putere executivă necontrolată (…). Printre alte dispoziții, noua lege permite până la o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru răspândirea informațiilor false sau denaturate cu privire la lupta împotriva coronavirusului, care ar putea fi utilizată împotriva jurnaliștilor care raportează starea spitalelor din Ungaria sau serviciile de asistență medicală. De asemenea, legea suspendă alegerile. Ungaria a finalizat recent un ciclu de alegeri (parlamentare, parlamentul european și municipal), fără alte alegeri majore programate până în 2022. Între timp, alegerile secundare și referendumurile sunt interzise. Legea, căreia îi lipsește o clauză de impunere, nu poate fi abrogată decât printr-un vot din două treimi a parlamentului sau reziliată chiar de primul ministru.

Alcee L. Hastings a mai declarat că, începând cu 2010, premierul ungar Viktor Orban a facilitat permanent consolidarea controlului de către guvernul condus de partidul său, Fidesz:

”Începând cu 2010, Viktor Orban a demontat sistematic un sistem de verificări, facilitând consolidarea controlului de către guvernul Fidesz”.

Citește aici comunicatul integral al Comisiei Helsinki a Congresului american.

Context

Parlamentul de la Budapesta a votat, în 30 martie, un proiect care dă guvernului Viktor Orban puteri depline pe durata stării de urgență, potrivit Index.hu. Odată cu votul Parlamentului, Viktor Orban va putea guverna exclusiv prin ordonanțe de urgență și să suspende anumite legi prin decret.

Proiectul de lege permite guvernului să prelungească pe termen nedefinit starea de urgenţă, intrată în vigoare în 11 martie, fără a mai cere avizul parlamentului. Sub acest regim al stării de urgenţă, guvernul ar putea „să suspende utilizarea anumitor legi prin decret, să se distanţeze de dispoziţii statutare şi să introducă alte măsuri extraordinare, cu scopul de a garanta stabilitatea vieţii, a sănătăţii, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”, scrie în proiectul premierului Viktor Orban, citat de Agerpres.

Textul mai prevede de asemenea instituirea pedepselor cu închisoarea pentru difuzarea de „ştiri false”, ceea ce a dus la protestul Opoziției și al puținelor instituții independente de presă din țară. Citește mai multe aici.