Comisia Iordache: Corupţia, dezincriminată pentru notari, executori judecătoresti, interpreții și traducătorii autorizați, administratorii judiciar și lichidatorii judiciari

Consiliul legislativ arată în observațiile pe marginea modificărilor la Codul Penal și de Procedură Penală, consultate de G4Media.ro, că faptele de corupţie ale mai multor categorii de funcţionari publici vor fi dezincriminate prin abrogarea art. 175 alin (2) din Codul penal și recomandă ”reanalizarea soluției legislative”. Articolul 175 defineşte funcţionarul public asimilat drept „persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.” Consiliul Legislativ atrage atenția că, dacă modificările vor fi promovate, România riscă să încalce tratatele internaționale în care este parte, cum ar fi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei. Comisia Iordache se reunește azi la ora 15 pentru a dezbate modificările la Codurile Penale și de Procedură.

(Foto: Inquamphotos/ Octav Ganea)

Doctrina a statuat că în această categorie intră: notarii publici, executorii judecătoreşti, interpreţii şi traducătorii autorizaţi care primesc însărcinări din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești, parchetelor, organelor de cercetare penală, administratorul judiciar și lichidatorul,în anumite condiţii, persoanele implicate în activitatea de executare a pedepselor și măsurilor neprivative de libertate. De asemenea, o parte dintre angajatii institutiilor publice, inclusiv Guvern sau Parlament, care au atribuţii administrative, ar putea fi încadraţi în această categorie.

Consiliul Legislativ cere comisiei Iordache să analizeze dacă soluţia legislativă este compatibilă cu obligaţiile asumate de România prin Convenţa Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, şi ratificată prin Legea nr.365/2004. Prin art. 15 al Convenţiei, fiecare stat parte adoptă măsuri legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune faptelor de corupţie a agenţilor publici naţionali.

Potrivit aceluiaşi document, prin agent public se înţelege, printre altele, şi ” orice persoană care exercită o funcţie publică, inclusiv pentru un organism public sau o întreprindere publică, ori care prestează un serviciu public, aşa cum aceşti termeni sunt definiţi în dreptul intern al statului parte şi aplicaţi în domeniul pertinent al dreptului acelui stat”

Consiliul Legislativ avertizează, de asemenea, că măsura ar încălca şi Constituţia României pentru că, prin decizia 553/2015 Curtea Constituţonală a statuat că „ratificând sau aderând la convenţii internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţiile de a respecta şi a transpune întocmai prevederile internaţionale în dreptul său intern”, astfel încât adoptarea unor soluţii legislative care conduc la neîndeplinirea acestor obligaţii contravine prevederilor art.11 alin(1) din Constituţie.

Înalta Curte de Casație și Justiție: Abrogarea contravine deciziilor Curţii Constituţionale

Soluţia legislativă a abrogării art. 175 alin. (2) C. pen., soluţie necorelată cu ansamblul dispoziţiilor Părţii speciale a Codului penal în care se face referire la aceste dispoziţii, contravine considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 2/2014. Astfel, în considerentele deciziei menţionate, Curtea Constituţională a reţinut că „excluderea persoanelor care exercită profesii liberale din sfera de incidenţă a răspunderii penale în materia infracţiunilor de serviciu şi de corupţie nu constituie un criteriu obiectiv în funcţie de care se poate justifica intervenţia legiuitorului. Aşa fiind, Curtea apreciază că determinante pentru includerea sau excluderea persoanelor de la incidenţa normei penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic în baza căruia se prestează respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana în cauză şi autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public.”

Asociația Magistraților din românia: Nu suntem de acord cu tratamentul preferenţial

Asociaţia Magistraţilor din România, instituţie situată pe poziţii contrare cu CSM în privinţa avizului negativ pe legile justiţiei nu este nici ea de acord cu abrogarea art. 175 alin (2): ” Calitatea de funcţionar public nu poate fi legată doar de apartenenţa respectivei persoane la una din entităţile sau funcţiile prevăzute la alin. (1), ci ține și de îndeplinirea unor servicii publice, de un număr diversificat de persoane, asupra cărora autorităţile publice exercită o anumită formă de control. Modificarea vine să avantajeze o serie de grupuri profesionale ce-şi desfăşoară activitatea în mediul privat ori în cadrul unor profesii liberale (notari, executori judecătoreşti, funcţionari bancari, lichidatori, experţi judiciari) faţă de care instituirea unui tratament penal preferenţial nu se justifică.”

Parlamentul României a mai încercat o dată să scoată notarii publici din sfera funcţionarilor publici asimilaţi. În 2016, sub paravanul aceleiaşi corelări a legislaţiei româneşti cu cea europeană, Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995 a fost modificată, astfel încât s-a statuat că „notarul public nu poate fi asimilat funcţionarului public din punct de vedere al răspunderii penale pentru deciziile şi activitatea organizatorică şi administrativă depusă la biroul notarial şi în cadrul celorlalte structuri ale organizaţiei notariale”.

Prevederea a fost atacată la Curtea Constituţională de Guvernul Cioloş, iar prin decizia 582/2016, CCR a declarat prevederile contrare cu legea fundamentală. Curtea a decis că legiuitorul a încercat să asigure un statut privilegiat notarilor: „Fenomenul corupţiei este considerat a fi una dintre cele mai grave ameninţări cu privire la instituţiile statului de drept, democraţie, drepturile omului, echitatea şi justiţia socială, ceea ce a determinat ca politica penală a statului în materia combaterii corupţiei să prevadă, printre altele, incriminarea coordonată a tuturor infracţiunilor de corupţie la toate nivelurile autorităţilor şi instituţiilor statului, precum şi a entităţilor care exercită atribuţii de autoritate publică. Or, în condiţiile în care notarul public se circumscrie noţiunii de „funcţionar public”, persoanele care ocupă această funcţie exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de autoritate publică cu care sunt învestite. Prin urmare, având în vedere sfera atribuţiilor ce intră în competenţa acestei funcţii, este justificată vocaţia acestora la calitatea de subiect activ pentru infracţiunile de serviciu şi pentru infracţiunile de corupţie. Însă consacrând la nivel normativ cauza de impunitate a acestor persoane cu privire la infracţiuni care aduc atingere unor valori fundamentale ale statului de drept, legiuitorul reglementează un regim juridic distinct, de natură să le confere un statut privilegiat faţă de restul persoanelor care exercită funcţii şi demnităţi publice sau prestează servicii publice, şi care rămân circumscrise noţiunii de „funcţionar public”.

ParIamentari notari:

• Andreea Cosma – deputat PSD
• Vasile Varga, deputat PNL

Andreea Cosma are un dosar penal în calitate de notar pentru o infracţiune asimilată corupţiei. Ea a fost trimisă în judecată de DNA, în decembrie 2015 pentru complicitate la abuz în serviciu pentru că ar fi ” acceptat să autentifice contractele de vânzare-cumpărare prin care S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., a înstrăinat mai multe imobile ce făceau parte din activul «Ciuperceasca», fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind achiziţiile publice şi fără a se ţine seama nici măcar de valorile minimale ce trebuiau a fi avute în vedere potrivit studiului de evaluare «Valori de piaţă-etalon minim informativ» practicat de Camera Notarilor Publici Prahova la data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, respectiv la nivelul anului 2008″.