Comisia juridică a Senatului a majorat la 120 de zile termenul maxim în care instanța trebuie să pronunțe decizia într-un proces penal după încheierea dezbaterilor. Propunerea inițială era de 90 de zile, dar judecătorii au cerut un termen mai mare, de până la cinci luni

Comisia juridică a Senatului a majorat joi la 120 de zile termenul maxim în care instanțele sunt obligate să pronunțe deciziile în procesele penale, urmând ca motivarea deciziei să fie publicată în ziua pronunțării.

Senatorii juriști au dezbătut o inițiativă legislativă a PNL și USR PLUS de modificare a Codului de procedură penală, care prevedea ca termenul maxim să fie de 90 de zile.

Judecătorii au avertizat însă că termenul de 90 de zile este unul mult prea strâns, cerând o perioadă mai mare, de până la cinci luni, pentru pronunțarea deciziei din momentul încheierii dezbaterilor în proces.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a venit însă cu o soluție de mijloc, cea de 120 de zile, care a fost însusșită de comisia juridică a Senatului.

Raportul de admitere a inițiativei legislative a fost adoptat aproape cu unanimitate de voturi, fiind o singură abținere de la AUR.

”Am susținut un amendament care susține modificarea Codului de procedura penală în sensul în care judecătorul are un termen de 60 de zile pentru a delibera, redacta și pronunța hotărârea, cu posibilitatea ca , în dosarele complexe, să prelungească acest termen până la maxim 120 zile. Modificarea aduce un plus de predictibilitate pentru justitiabili și asigură judecătorilor un cadru suficient pentru a avea hotărârea motivată la momentul pronunțării”, a anunțat senatoarea USR PLUS Simona Spătaru, la finalul dezbaterilor din comisia juridică.

Votul final în plenul Senatului este programat pentru săptămâna viitoare, urmând ca inițiativa să fie apoi transmisă Camerei Deputaților, care este forul decizional.

În prezent, Cpp prevede că decizia se pronunță în maximum 15 zile de la încheierea deliberărilor, iar motivarea se publică în 30 de zile de la pronunțare. Au existat cazuri însă când motivarea unei decizii a întârziat chiar și mai mult de un an și jumătate.

În 2015, de exemplu, Secția pentru judecători a CSM a dispus excluderea din magistratură a judecătoarei Cipariu pentru întârzierea redactării a 53 de hotărâri judecătorești, dintre care unele mai vechi de doi ani.

Proiectul de modificare a Cpp vine după decizia Curții Constituționale de la începutul acestei luni, potrivit căreia este necesar ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării, precizând că redactarea acesteia ulterior deciziei lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil.

La lucrările comisiei a participat și ministrul justiției, Stelian Ion, care a spus și el că așteaptă o „soluţie de mijloc” în privinţa perioadei de amânare a pronunţării hotărârilor judecătoreşti, între 90 şi 180 de zile, un termen în care hotărârile să fie redactate în termen cât mai scurt, dar fără a se face „rabat de la calitate”.

„Ideal ar fi să fie un termen cât mai scurt, e cert lucrul ăsta. Realist vorbind, un termen de 90 de zile ar fi, din punct de vedere al sistemului judiciar, insuficient. Am avut discuţii ample într-un grup de lucru la Ministerul Justiţiei, au fost reprezentanţi şi ai Înaltei Curţi şi ai curţilor de apel şi ai tribunalelor. Mi-au spus absolut toţi judecătorii că ar fi un termen foarte scurt, nerealist. Ne interesează, pe de o parte, să fie finalizate procesele cât mai repede, să fie redactate hotărârile în termen cât mai scurt şi acea condiţie referitoare la celeritatea şi la durata rezonabilă a procesului să fie îndeplinită. Pe de altă parte, nu trebuie să facem rabat de la calitate, pentru că în momentul în care vom grăbi şi vom pune presiune foarte mare pe judecători, se va întâmpla inevitabil acest lucru, va suferi calitatea hotărârilor judecătoreşti şi cred că nu-şi doreşte nimeni acest lucru. Aşa încât am aşteptarea să avem o soluţie de mijloc, să spun aşa, în şedinţa de astăzi a Comisiei juridice. Adică poate nici chiar 180 de zile, cum au fost solicitate în cadrul discuţiilor de la Ministerul Justiţiei, dar nici 90 de zile, undeva între aceste intervale”, a precizat Stelian Ion, la Comisia juridică a Senatului, unde se dezbate un proiect iniţiat de parlamentari PNL şi USR PLUS, care aduce modificări la Codul de procedură penală.

Potrivit ministrului Justiţiei, proiectul putea să fie iniţiat şi de Guvern, dar procesul de reglementare ar fi durat mai mult, în condiţiile în care sistemul judiciar solicită ca aceste reglementări să fie adoptate cât mai repede.

„Putea să fie iniţiat şi de către Guvern, au fost discuţii în coaliţie şi din punct de vedere practic a fost apreciată o variantă mai rapidă, pe de o parte, într-o procedură de urgenţă. Erau de anticipat unele critici, dacă ar fi venit, spre exemplu, printr-o ordonanţă de urgenţă, iar prin proiect de lege al Guvernului ar fi durat mult mai mult şi există o solicitare expresă din partea sistemului judiciar ca aceste reglementări să fie cât mai rapide”, a afirmat Ion.

El a adăugat că este foarte posibil ca, pe parcursul derulării procesului legislativ, să apară şi decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia este necesar ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării, însă a menţionat că argumentele CCR „vor fi fructificate” în cadrul procedurii parlamentare.

„Procedura aceasta este una care presupune mai multe etape şi pentru a avea la îndemână nişte paşi, pentru a accelera acest proces de legiferare, am considerat că este bine să pornim deja procesul. Cu siguranţă, pe parcursul derulării acestui proces legislativ, e foarte posibil să apară şi decizia Curţii Constituţionale. Ca atare, considerentele deciziei vor fi fructificate în cadrul procedurii parlamentare”, a spus ministrul Justiţiei.

Curtea Constituţională a României a constatat, pe 7 aprilie, că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării, precizând că redactarea acesteia ulterior deciziei lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil.

Citește și: 

Judecătorii cer Parlamentului un termen mai mare, de până la 5 luni, pentru motivarea și pronunțarea hotărârilor judecătorești / Parlamentarii au propus un termen de 90 de zile

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea