Comisia parlamentară specială a început dezbaterile pe legile justiției. Predoiu: Un obiectiv în cadrul MCV, PNRR şi de care depinde aderarea la Schengen

Proiectele legilor justiţiei reprezintă un obiectiv în cadrul MCV, PNRR şi totodată un obiectiv de care depinde aderarea României la spaţiul Schengen, a declarat marţi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, în prima şedinţă a Comisiei speciale parlamentare comune pentru examinarea legilor din domeniul justiţiei, transmite Agerpres.

Reamintim că Parlamentul a decis să nu treacă cele trei proiecte ale legilor justiției prin procedura parlamentară normală, ci a accelerat dezbaterile prin crearea unei comisii speciale.

„Este un proiect (legile justiţiei – n.r.) început în 2020, rămas ulterior nefinalizat, un lucru neterminat, şi această împrejurare era inacceptabilă pentru un guvern funcţional. De ce l-am început in 2020, în urmă cu doi ani de zile? Răspunsul este la fel de simplu; pentru că era reclamat de magistratura română, pentru că cetăţenii sunt încă nemultumiţi de justiţie şi performanţa acesteia şi nu în ultimul rând pentru că este un obiectiv în cadrul MCV, în cadrul PNRR şi în acelaşi timp un obiectiv de care depinde implicit şi aderarea noastră la spaţiul Schengen. Deci avem multiple mize legate de aceste proiecte, unele ţin de aparatul propriu zis al justiţiei şi consecinţa acesteia asupra grupurilor şi libertăţilor justiţiabililor, altele ţin de obiective politice şi economice de cea mai mare importanţă pentru interesele ţării”, a precizat ministrul Justiţiei.

El a prezentat apoi parlamentarilor principalele elemente de conţinut ale celor trei proiecte de lege – proiectul de lege referitor la statutul judecătorilor şi procurorilor, cel privind organizarea judiciară şi proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, aşa cum au fost adoptate în Guvern.

Mai multe asociații de magistrați au criticat dur proiectele legislative elaborate de ministrul Predoiu, pe care îl acuză că a păcălit Comisia Europeană.

”În ciuda angajamentelor luate în fața Comisiei Europene, se mențin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaționale în ultimii ani: concursurile de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și în funcții de execuție la curțile de apel, tribunale și parchetele de pe lângă acestea (fiind și singura formă de promovare permisă prin lege până la 31 decembrie 2025) nu au caracter meritocratic și rămân sub controlul total al Secției pentru judecători a CSM, Inspecția Judiciară este minor cosmetizată, rolul Institutului Național al Magistraturii, prin Consiliul Științific, în numirea inspectorilor este înlăturat total, libertatea de exprimare a magistraților este grav afectată, fiind menținută obligația de abținere de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, iar funcționarea CSM în esență în secții încalcă arhitectura constituțională a acestei autorități colegiale, în care Plenul este forma de organizare adecvată”, mai susțin cele trei asociații de magistrați.