Comisia specială a modificat Codul de procedură penală după decizia CCR / PNL și USR anunță că îl vor contesta din nou la Curte

Comisia parlamentară specială pe domeniul justiţiei, condusă de Florin Iordache, a adoptat, marţi, modificările aduse Codului de procedură penală ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, una dintre acestea fiind eliminarea sintagmei „indicii temeinice” în cazul punerii în mişcare a acţiunii penale, transmite Agerpres.

USR și PNL consideră însă că modificările aduse actului normativ conțin în continuare dispoziții neconstituționale și au anunțat că le vor ataca din nou la CCR.

Curtea Constituțională a respins cu unanimitate de voturi, la capătul a două zile de dezbateri, 64 din cele 96 de modificări contestate aduse Codului de procedură penală, potrivit unui comunicat de presă al instituției. 32 dintre amendamentele sesizate au trecut de filtrul judecătorilor (vezi aici comunicatul CCR și aici legea de modificare a Codului de procedură penală) (detalii aici).

Conform noului text, acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia.

În forma contestată la CCR, textul prevede că acţiunea penală se pune în mişcare în cazul în care există probe din care rezultă „indicii temeinice” privind infracţiunea, iar forma în vigoare a Codului de procedură penală se face referire la „presupunere rezonabilă”.

Opoziţia propusese să se revină la conceptul actual din lege, cel de „presupunere rezonabilă”, însă a fost adoptat amendamentul propus de PSD şi ALDE.

Comisia a modificat şi prevederile în ceea ce priveşte condiţiile în care se dispune percheziţia.

Potrivit formei modificate a articolului 158, cererea formulată de procuror pentru emiterea mandatului de percheziţie domiciliară trebuie să cuprindă: a) descrierea locului unde urmează a se efectua percheziţia, iar dacă sunt indicii temeinice privind existenţa sau posibilitatea transferării probelor, datelor sau persoanelor căutate în locuri învecinate, descrierea acestor locuri; b) indicarea probelor ori a indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sau cu privire la deţinerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură cu o infracţiune.

Potrivit articolului 171 referitor la probe reformulat în comisie, obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit vor fi folosite ca mijloace de probă numai în cauza în care s-a dispus, prin ordonanţă a procurorului sau încheiere a instanţei, predarea şi, respectiv, ridicarea silită a acestora. În măsura în care se constată că obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, după caz, nu au legătură cu cauza în care au fost solicitate, vor fi restituite persoanelor fizice sau juridice din posesia cărora au fost ridicate în termen de maxim 2 luni de la predare, respectiv, ridicare silită.

Preşedintele comisiei, Florin Iordache, a declarat că au fost operate toate modificările cerute de CCR.

„Din punctul de vedere al majorităţii, am operat toate acele modificări pe care CCR le-a făcut, fie că discutăm de eliminarea în cazul articolelor declarate neconstituţionale, fie că discutăm de o reformulare în cazul articolelor asupra cărora CCR a stabilit că trebuie puse în concordanţă cu alte legi sau trebuie puse în concordanţă cu alte decizii ale CCR. Una peste alta. Acest raport al comisiei noastre va ajunge în plenul Senatului săptămâna viitoare, iar peste 2 săptămâni va fi rediscutat în comisie pentru a primi votul final şi în Camera Deputaţilor”, a precizat Iordache.

În legătură cu problema probelor obţinute în timpul percheziţiilor, Iordache a explicat că în timpul percheziţiei pot fi găsite şi alte probe care pot fi folosite.

„Tocmai am modificat şi acel articol 171. Am demonstrat că în timpul unei percheziţii se găsesc şi alte probe, care, fără îndoială, pot fi folosite. Am adus în discuţie şi alte articole. Cu toţii ne dorim să nu îngreunăm ancheta Parchetului şi ne-am dorit cu toţii – şi Putere, şi Opoziţie, că au fost şi amendamente de la Opoziţie acceptate -, ne-am dorit cu toţii nişte prevederi mai clare, astfel încât să nu mai fie oameni nevinovaţi condamnaţi în instanţă pe nişte prevederi neclare”, a adăugat Iordache.

Deputatul PNL Ioan Cupşa a declarat, marţi, că modificările la Codul de procedură penală din Comisia specială pe legile justiţiei sunt neclare şi dacă vor fi adoptate de Parlament în această formă PNL va fi nevoit să sesizeze Curtea Constituţională.

„Modificările aduse la Codul de procedură penală, la care lucrăm de peste un an de zile, au în centru, în exclusivitate, pe cel care are probleme cu legea penală, adică infractorul, şi nici pe departe nu urmăresc, niciunul dintre textele pe care le-au propus nu urmăresc să aducă mai binele şi în casa celui care este parte vătămată, care este victima acestor infracţiuni”, a afirmat Cupşa.

El a spus că dezbaterile s-au desfăşurat „pe repede înainte”.

„Am avut parte de un weekend în care am putut citi decizia CCR, PNL a formulat peste 64 de amendamente, 65-66 de amendamente. Nu am putut însă să vedem amendamentele pe care le-au formulat celelalte părţi implicate decât cu o jumătate de oră înainte. Altfel spus, totul a fost făcut pe repede înainte, totul făcut la modul superficial. În trei ore şi jumătate am reuşit să dezbatem 70 de articole din Codul de procedură penală, este mult prea mult chiar şi pentru o comisie juridică”, a afirmat Cupşa.

El a spus că textele adoptate sunt neclare.

„În legătură cu probele care sunt obţinute ca urmare a punerii în aplicare a unui mandat de percheziţie, acestea nu vor putea fi folosite, dacă nu privesc respectiva cauză. Aşa cum arată textul adoptat astăzi, probele nu vor putea fi folosite. Deci, cu obstinaţie, pun (cei de la putere – n.r.) beţe în roate desfăşurării unui proces penal în bune condiţii. (…)Dacă vom avea parte de aceste modificări în această formă şi în Camera Deputaţilor, care este for decizional, cu certitudine suntem constrânşi suntem nevoiţi să ne adresăm Curţii Constituţionale”, a precizat Cupşa.

Și USR consideră că modificările aduse Codului de procedură penală în Comisia specială pe legile justiţiei generează alte dispoziţii neconstituţionale şi va sesiza din nou CCR, a declarat, marţi, deputatul USR Stelian Ion.

„Suntem nemulţumiţi de ceea ce a ieşit din comisie, având un suport atât de important, şi anume decizia CCR, este inadmisibil să generăm alte dispoziţii neconstituţionale şi ele. Vom ataca la CCR aceste dispoziţii pentru că am identificat cel puţin 5 articole care încalcă, din punctul nostru de vedere, decizia CCR. Este foarte grav, inadmisibil că nimeni nu-şi asumă răspunderea din aceşti corifei ai justiţiei din partea puterii actuale, nici domnul Iordache, nici domnul Tudorel Toader. Nimeni nu-şi dă demisia şi spun că totul este în acord cu CCR. Sunt numai articole în favoarea infractorilor, niciun articol în favoarea victimelor infracţiunilor şi acest lucru trebuie să dea tuturor de gândit”, a afirmat deputatul USR Stelian Ion la Parlament.

El a spus că una dintre prevederile pe care le consideră neconstituţionale se referă la probatorii, menţionând că sunt şi multe texte neclare.

„Sunt unele reglementări referitoare la probatorii, îngreunarea probatoriilor. Spre exemplu, s-a vorbit de situaţia în care organul judiciar găseşte la percheziţie alte obiecte decât cele pentru care s-a dat mandat, acele obiecte nu pot fi folosite ca probă şi trebuie să fie ignorate de către organul judiciar. E în profund dezacord cu chiar ceea ce a spus CCR. Şi se pare şocant să vedem că, în ciuda acestor evidenţe, puterea actuală ignoră aceste lucruri. (…) Un alt exemplu este dreptul avocatului de a studia dosarul într-un anumit termen, în trei zile sau în 6 ore – în cazul măsurilor preventive – este legat de un termen care începe să curgă de la un moment neclar, nu este bine definit. Sunt situaţii referitoare la nulităţi, încă şase motive noi de anulare absolută care vor conduce la anularea probelor şi vor conduce la achitări, în condiţiile în care aceste chestiuni legate de nulităţi sunt foarte importante şi sunt de esenţă a procesului penal”, a explicat Stelian Ion.

El a criticat şi prevederile referitoare la căile de atac.

„S-au introdus noi motive de căi de atac, spre exemplu cauza referitoare la lipsa semnăturii de pe hotărârea judecătorească a fost introdusă ca fiind o nouă cale de atac şi la revizuire şi la contestaţia în anulare, ceea ce este inadmisibil juridic. Trebuie să fie introdusă calea de atac la un singur articol, nu pot fi mai multe căi de atac cu aceleaşi motive. Am spus că aceste prevederi sunt croite după voinţa şi interesul domnului Liviu Dragnea pentru că nu există o cazuistică bogată cu privire la nesemnarea hotărârilor. În general, 99% din hotărâri sunt semnate de judecători, foarte rar se întâmplă ca în cazul domnului Dragnea.(…) Este evident pentru noi că aceste articole încearcă să-l avantajeze, nu ştim dacă îi vor folosi în mod concret, dacă le va aplica şi dacă judecătorii vor accepta aceste apărări”, a mai spus Stelian Ion.

Citește și:

• Experți: Care sunt modificările nocive la Codul de procedură penală care au trecut de CCR sau nu au fost atacate la Curte
• Solicitările Comisiei de la Veneția pentru PSD-ALDE: Renunțarea la modificările aduse în Codul penal infracțiunilor de abuz în serviciu, dare de mită, trafic de influență și delapidare / Reconsiderarea tuturor modificărilor aduse Codului de procedură penală
• Comisia de la Veneția: Modificările la abuzul în serviciu creează premisele pentru o dezincriminare de facto/ Raportul final cu observații pe tema modificărilor la Codul Penal și Codul de Procedură Penală