Comisie comună de luptă împotriva traficului de persoane în Parlamentul României

Plenul reunit al Parlamentului votează în ședința comună de miercuri, 20 februarie, un proiect de hotărâre inițiat de deputații Cristian Băcanu (PNL) și Alfred Simonis (PSD) pentru înființarea unei comisii speciale comune pentru combaterea traficului de persoane, potrivit unui comunicat.

Înființarea comisiei are loc în contextul în care România se clasează constant pe primul loc în UE în ceea ce privește numărul de victime ale traficului de persoane, fie că e vorba de trafic în scopuri sexuale, pentru muncă forțată sau pentru cerșetorie.

„Combaterea traficului de persoane trebuie să pornească de la o abordare integrată care privește atât combaterea, dar mai ales prevenirea. În același timp, un factor esențial este protecția, sprijinul și asistența acordată victimelor traficului de persoane. Tocmai de aceea, inițiativa oferă un cadru larg de colaborare între instituțiile statului și organizațiile non-profit, pe care le vedem ca fiind fundamentale în acordarea asistenței victimelor traficului de persoane”, a declarat Băcanu, potrivit unui comunicat.

El susține că inițiativa s-a bazat pe sistemul de protecție al OSCE și pe expertiza Marii Britanii.

„Inițiativa legislativă are la bază documentele Forumului pentru combaterea traficului de persoane al OSCE precum și expertiza baronesei Elizabeth Butler – Sloss, fostul președinte al Curții Supreme din UK, președintele comisiei parlamentare pentru combaterea traficului de persoane și procurorul care a anchetat dispariția prințesei Diana”, a declarat spune Băcanu.

Proiectul arată că viitoarea comisie va analiza activitatea instituțiilor cu atribuții și va propune soluții pentru combaterea acestui fenomen.

Context

În iunie 2023, Departamentul de Stat al SUA a publicat un raport dur privind traficul de persoane în România, în care este menționat că Guvernul a redus eforturile de aplicare a legii, instanțele au schimbat metoda de calculare a termenului de prescripție, ceea ce a dus la nepedepsirea inculpaților, dar și că există o posibilă complicitate oficială în infracțiunile de trafic de persoane în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări: ”Autoritățile nu au investigat acuzațiile privind traficul de forță de muncă ca parte a unui aranjament de protejare a angajatorilor români care nu dispuneau de forță de muncă calificată la nivel național”, se arată în raportul SUA.

Principalele afirmații din raport:

Complicitatea persistentă, la un nivel scăzut, a oficialilor în infracțiunile de trafic de persoane a rămas o preocupare semnificativă. În 2022, autoritățile au trimis în judecată șase funcționari complici, inclusiv un primar, pentru presupuse infracțiuni de trafic de persoane care au implicat șase copii victime, dintre care unul avea doar 12 ani.
România rămâne o țară sursă principală pentru victimele traficului sexual și ale traficului de forță de muncă în Europa. Marea majoritate a victimelor identificate sunt femei victime ale traficului sexual exploatate în România și în alte țări europene, inclusiv în Austria, Irlanda, Italia, Spania și Regatul Unit.
Printre grupurile vulnerabile se numără copiii care se află în instituții guvernamentale sau care au ieșit din ele, copiii ai căror părinți călătoresc în străinătate pentru muncă, membrii comunității rome, femeile cu educație și venituri reduse, migranții și solicitanții de azil. Traficanții acționează individual sau în grupuri mici, pe baza legăturilor familiale sau a intereselor comune.
Guvernul României nu îndeplinește în totalitate standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, dar depune eforturi semnificative în acest sens. Guvernul a demonstrat că, în general, a depus eforturi în creștere în comparație cu perioada de raportare anterioară, având în vedere impactul pandemiei COVID-19, dacă există, asupra capacității sale de combatere a traficului de persoane; prin urmare, România a rămas la nivelul 2.
Autoritățile au investigat, au urmărit penal și au condamnat un număr semnificativ mai mic de traficanți. A persistat presupusa complicitate la infracțiuni de trafic de persoane, în special în cazul funcționarilor care exploatau copii aflați în grija unor centre de plasament sau a unor case de copii administrate de stat.
În 2022, autoritățile au investigat 458 de cazuri noi de trafic de persoane (399 de trafic sexual, 37 de trafic de forță de muncă, 22 de forme nespecificate de trafic), în scădere față de 628 în 2021 și 552 în 2020.
În cele din urmă, modificările legislative au împiedicat urmărirea penală și au dus la impunitate pentru unii oficiali complici în infracțiunile de trafic de persoane. Guvernul a redus eforturile de aplicare a legii.
În consecință, în octombrie 2022, instanțele au schimbat metoda de calculare a termenului de prescripție, ceea ce a dus la respingerea a zeci de cazuri, inclusiv cazuri de trafic de persoane. Această modificare a dus la respingerea cazurilor, la lipsa de pedeapsă pentru inculpații acuzați de diverse infracțiuni, inclusiv de trafic, care au fost deja supuși unor anchete și procese îndelungate, și a subminat eforturile de combatere a traficului de persoane.
De exemplu, în ianuarie 2023, instanțele au respins un caz în care erau implicați cinci membri ai crimei organizate într-un caz de trafic sexual de copii datând de 12 ani, în care erau implicate două fete instituționalizate de 14 și 15 ani.
De asemenea, în ianuarie 2023, aceeași instanță a respins un caz în care erau implicați opt traficanți cunoscuți care, în 2011 și 2012, au exploatat mai multe fete minore în România și Italia. La începutul lunii martie 2023, instanțele au respins cazul unui fost șef de poliție care a ajutat un grup de traficanți prin ignorarea plângerilor depuse de victimele traficului de copii.
Deși guvernul a adoptat o lege care a eliminat prescripția pentru infracțiunile de trafic de persoane în 2021, autorii care au comis infracțiuni înainte de 2021 au beneficiat de un termen de prescripție mai scurt. Surse din sistemul judiciar au menționat alte câteva cazuri în curs de soluționare care vor face în curând obiectul prescripției și vor duce la desființări, inclusiv cazuri în care sunt implicați oficiali complici.
Aceste elemente ale codului penal care se suprapun adesea și coordonarea insuficientă în cadrul parchetului au dus la duplicarea eforturilor, la confuzie și la ineficiența ulterioară în soluționarea cazurilor.