Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, semnal de alarmă după distrugerea barajului Kahovka: Minele, mai periculoase ca oricând / „Este catastrofal. Înainte știam unde se află. De acum nu mai știm”

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a tras un semnal de alarmă miercuri asupra efectelor catastrofale ale dispersării minelor după distrugerea barajului de la Kahovka, în sudul Ucrainei, ceea ce pune în pericol atât civilii din zonă, cât şi echipele de salvare, relatează France Presse, citată de Agerpres.

„Este catastrofal. Înainte ştiam unde se află pericolele. De acum nu mai ştim”, a afirmat responsabilul diviziei Contaminare prin arme din cadrul CICR, Erik Tollefsen, cu ocazia prezentării în apropiere de Geneva a unei noi drone care utilizează inteligenţa artificială pentru a repera minele şi alte obiecte explozive pe baza căldurii pe care acestea o degajă.

Drona – care poate acoperi într-o zi aceeaşi suprafaţă ca şi un câine specializat în deminări în şase luni – nu a fost încă testată decât în timpul unor experimente în Iordania, dar CICR speră să o utilizeze pentru prima oară în acest an în împrejurimile oraşului Alep, în Siria.

Aşteptând ca acest mic aparat să poată într-o zi să survoleze Ucraina, unde Rusia a declanşat anul trecut o invazie pe scară largă, CICR şi-a adus deja de mai multe luni sprijinul pentru echipele de intervenţie însărcinate cu deminarea, susţinând operaţiuni de cartografiere şi de marcare, furnizând echipamente şi instruire.

Dar „în prezent, toate acestea au fost luate de ape”, şi-a exprimat regretul Tollefsen, căci nu doar panourile de marcaj au dispărut, ci, „la fel de grav, apa – care este incompresibilă – va lua şi aceste mine” antipersonal şi anti-vehicule, precum TM-57 şi le va duce spre locuri necunoscute.

„Tot ceea ce ştim este că ele se află undeva în aval. Este o preocupare majoră, căci aceasta îi va afecta atât pe civili, cât şi pe cei care le vor veni în ajutor”, precum echipe de salvare, ambulanţe etc, a explicat acest specialist norvegian.

ONU avertizase deja marţi împotriva riscurilor legate de mine, extrem de numeroase în această regiune disputată, iar CICR este cu atât mai îngrijorat, cu cât apa nu alterează mecanismul de detonare a acestor arme explozive, chiar timp de decenii.

Potrivit lui Tollefsen, „numeroase câmpuri de mine defensive fuseseră amplasate pe teren de către părţile în conflict” în regiunea Herson, un oraş recucerit de ucraineni în noiembrie şi situat în aval de baraj.

CICR nu ştie totuşi câte ar putea să fi fost dispersate de ape. „Părţile în conflict nu au declarat numărul minelor pe care le-au amplasat. Noi ştim pur şi simplu că cifrele sunt enorme”, a avertizat Tollefsen.

Moscova şi Kievul îşi pasează reciproc responsabilitatea atacării barajului care alimentează cu apă Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi care se află pe ruta trupelor ucrainene spre recucerirea teritoriilor ocupate în cadrul contraofensivei planificate.

Distrugerea acestei infrastructuri a antrenat deversarea unor torente de apă în Nipru, obligând mii de civili să părăsească zonele inundate şi suscitând totodată temeri privind o catastrofă ecologică.

Această distrugere a barajului este un „simbol al necesităţii ca dreptul umanitar internaţional să fie respectat”, a apreciat miercuri preşedintele CICR, elveţianca Mirjana Spoljaric Egger.

„Pagubele sunt deja considerabile”, a spus ea, în momentul prezentării drone detectoare de mine în faţa jurnaliştilor.

Acest nou instrument nu va înlătura el însuşi minele, dar urmează să accelereze detectarea lor datorită camerelor sale, unui detector de căldură şi unui program de inteligenţă artificială.

„Este un progres pentru că acoperă zone vaste cu o viteză mult mai mare” decât oamenii sau câinii, a spus Martin Jebens, specialist danez în armament la CICR.

„În operaţiunile de deminare, cifra media pe deminator este 50 de metri pătraţi pe zi. Potrivit unor evaluări prudente, acest nou instrument ar urma să permită studierea şi verificarea a 100.000 de metri pătraţi pe zi”, a precizat şefa CICR.