Comitetul OMS pentru pandemia de COVID evaluează dacă trebuie menținut în continuare cel mai înalt grad de alertă

La peste doi ani după ce a decretat urgenţa mondială, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a reunit joi comitetul pentru pandemia de COVID-19 pentru a evalua dacă trebuie menţinut cel mai înalt grad de alertă în faţa virusului, relatează France Presse, preluată de Agerpres.

Comitetul se reuneşte o dată la trei luni pentru a face bilanţul şi a se decide dacă trebuie menţinută această măsură excepţională. OMS nu a precizat la ce dată vor fi publicate concluziile comitetului.

Reuniunea cu uşile închise a experţilor a fost prezidată ca de obicei de profesorul francez Didier Houssin.

OMS a decretat alerta mondială – o urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional, în limbaj tehnic – în 30 ianuarie 2020. Dar abia atunci când directorul său general, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a calificat pentru prima oară, în 11 martie 2020, situaţia drept pandemie, liderii mondiali au părut să conştientizeze cu adevărat dimensiunea pericolului.

Reluând o formulă pe care o utilizează cu regularitate în ultimele săptămâni, Tedros Adhanom Ghebreyesus a subliniat joi, în faţa comitetului, că „nu am fost niciodată într-o poziţie mai bună pentru a pune capăt urgenţei sanitare mondiale”.

El a subliniat că numărul deceselor semnalate în fiecare săptămână este aproape de nivelul său cel mai scăzut înregistrat vreodată de la începutul pandemiei şi a evaluat că două treimi din populaţia mondială s-a vaccinat, între care 75% din personalul din sănătate şi persoanele vârstnice.

„Dar munca noastră nu s-a terminat încă”, a spus el, explicând că există încă „mari disparităţi în ratele de vaccinare”: trei sferturi dintre persoane care trăiesc în ţări sărace nu au primit încă măcar o singură doză de vaccin.

El a subliniat de asemenea că cea mai mare parte a ţărilor a ridicat măsurile vizând limitarea propagării virusului şi a deplâns, din nou, că cea mai mare parte a ţărilor şi-a redus considerabil supravegherea epidemiei şi activităţile de depistare şi de secvenţiere a virusului, ceea ce împiedică experţii să-i urmărească mutaţiile.

În 13 octombrie, OMS înregistrase peste 620 milioane de cazuri confirmate oficial, număr fără îndoială foarte redus faţă de cel real, la fel ca şi cel de peste 6,5 milioane de decese înregistrate.

„Mai multe ţări în Europa semnalează în prezent o creştere a numărului de cazuri, spitalizări şi decese legate de COVID-19”, a indicat Dr.Tedros. „Trebuia să ne aşteptăm la aceasta pentru că vremea se răceşte în emisfera nordică şi oamenii petrec mai mult timp împreună în interior”, a adăugat el.