Compania maghiară MET, care vrea să devină un jucător major pe piața română de energie, controlată de oligarhi unguri și ruși

Intrarea în forță pe piața românească a energiei electrice a companiei maghiare MET Holding AG este în atenția Consiliului Concurenței, care analizează tranzacția prin care MET preia furnizorul german de energie și gaze RWE România. Tranzacția, o concentrare economică ce depăşeşte pragurile valorice prevăzute de lege, ridică mari semne de întrebare și din cauza acționariatului companiei maghiare, în care în ultimii ani au apărut oligarhi unguri apropiați de Viktor Orban, dar și afaceriști ruși cu conexiuni la Kremlin.

Acționariatul real al companiei maghiare e cu atât mai important cu cât MET este una dintre companiile care au câștigat licitația pentru rezervarea de capacitate pe conducta BRUA, gazoductul finanțat de UE care ar urma să ducă spre Vest gazele românești din Marea Neagră (sursa). Cu alte cuvinte, MET și MFGT (altă companie maghiară, deținută de operatorul maghiar de stat MVM) ar urma să controleze fluxul de gaze exportat din România spre Ungaria, un proiect strategic atât pentru București, cât și pentru Uniunea Europeană, care are ca scop tocmai scăderea dependenței statelor membre de gazele naturale din Rusia.

În urma acestei achiziții, anunțată în luna iunie, MET ajunge în top trei furnizori pe piața concurențială de energie din România, cu o cotă de 10%.

Datele oficiale de pe site-ul companiei maghiare MET arată că firma scăpase exact cu o lună în urmă, în mai, de acționarii ruși care s-au perindat de-a lungul timpului în conducerea sa. Dar un studiu din februarie 2016 al think-tankului German Council on Foreign Relations demonstrează schema prin care MET s-a transformat într-o suveică privată pentru sifonat banii publici din Ungaria, o companie în care se împletesc interesele oligarhilor maghiari, ale celor ruși și ale guvernului Viktor Orban. Analiza citată arată că guvernul maghiar a cedat practic MET monopolul accesului la gazoductul spre Austria, operațiune din care statul maghiar a pierdut, iar acționarii obscuri, ascunși în companii offshore din Cipru și Belize, au făcut profituri uriașe. Analiza mai arată că schema comercială, încheiată în 2015, nu ar fi putut funcționa fără consimțământul Gazprom, compania rusă care produce gazele comercializate de MET.

O anchetă jurnalistică din octombrie 2016 realizată de portalul 444.hu și preluată de Budapest Beacon a devoalat legăturile de afaceri dintre Rusia și Ungaria la nivelul MET.

MET este o companie cu capital ungar, cu sediul în Elveția. Când a fost înființată, în 2007, având ca obiect de activitate comercializarea gazelor naturale, se afla în totalitate în proprietatea companiei ungare MOL (acționariat: 25,2% guvernul ungar, iar 4,9% OTP).

Din mai 2018, grupul MET este deținut de MET ManCoo (20%) și de MET Capital Partners AG, Elveția (80%), controlată de Benjamin Lakatos, un apropiat al premierului ungar Viktor Orban. Dar lucrurile cu adevărat relevante se petrec între aceste două perioade.

Potrivit Bloomberg, din 2009 până în 2012, 20% din acțiunile MET au fost deținute de Normestone Ltd. Belize, un offshore controlat de omul de afaceri rus Lev Tolkachev, cunoscut pentru demersurile sale repetate de preluare a unor obiective strategice din Europa de Est, alături de ungurul Imre Fazakas (sursa). Portalul maghiar de investigații Atlaszo a documentat în 2013 legăturile suspecte de afaceri între Tolkachev, Fazakas și guvernul maghiar (sursa, în lb. maghiară).

După 2012, au survenit noi schimbări în structură acționariatului MET, care, până în 2017, s-a prezentat astfel: MOL 40%, Lakatos Benjamin 24,67%, Nagy Gyorgy 12,665%, afaceristul rus Ilya Trubnikov 12,665%, Garancsi Istvan 10% (sursa, în lb maghiară).

În 2017, acționarul Gyorgy Nagy, care a absolvit Institutul de Relații Internaționale de la Moscova și un aliat al președintelui OTP Sandor Csanyi (unul dintre cei mai influenți afaceriști din Ungaria și un apropiat al lui Viktor Orban) a cumpărat acțiunile deținute de Ilya Trubnikov, pentru că apoi să i le paseze, alături de acțiunile sale, lui Benjamin Lakatos. Similar a procedat cu acțiunile sale și celălalt acționar ungur, Garancsi Istvan.

Context:

În primăvara acestui an, o altă companie ungară cu acționariat similar a vrut să facă o achiziție în România. E vorba despre OTP Bank, cu conducere apropiată premierului ungar, care a ajuns la un acord pentru preluarea Băncii Românești. Tranzacția a fost blocată de BNR, fără a face însă publice motivele. Al doilea cel mai mare acționar al OTP este Megdet Rahimkulov, un miliardar rus, fost manager de export al Gazprom și șef al Gazprom Ungaria, inclus la finalul lunii ianuarie de către Trezoreria Statelor Unite pe o lista oficială de oligarhi ruși considerați de autoritățile de la Washington că fiind conexați Kremlinului și președintelui Vladimir Putin.

Foto: Benjamin Lakatos, CEO-ul din acte ale MET (sursa: MET Group)