Companiile Itochu din Japonia și EDF din Franța sunt interesate de proiectul Tarnița-Lăpuștești, susține ministrul Energiei

Companiile Itochu din Japonia şi EDF din Franţa sunt interesate de proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti şi sunt dispuse să realizeze pe banii lor studiul de fezabilitate, iar apoi să ducă până la capăt proiectarea şi execuţia centralei, a anunţat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, transmite Agerpres.

„Am continuat chiar zilele acestea discuţiile cu partenerii strategici din Japonia şi Franţa, consorţiul format din Itochu-EDF, doi giganţi energetici la nivel mondial. EDF este cea mai importantă companie de utilităţi din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajaţi. Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 miliarde USD, adică 28% din PIB-ul României. Cele două mari companii sunt interesate de proiect (Tarniţa Lăpuşteşti, n.r.) şi dispuse să realizeze pe banii lor SF-ul, iar apoi să ducă până la capăt proiectarea şi execuţia centralei. Un proiect de mare anvergură are nevoie de parteneri serioşi, stabili, de încredere şi care au dovedit că ştiu şi pot să implementeze proiecte mari. Aşa cum este Tarniţa-Lăpuşteşti pentru ţara noastră”, a scris ministrul, marţi seara, pe pagina sa de Facebook.

El a reafirmat că Tarniţa-Lăpuşteşti este proiectul este cel mai important pentru sistemul energetic românesc, vechi de 50 de ani, ignorat şi pasat de la un an la altul, deşi contribuie substanţial la securitatea sistemului energetic, la preţuri corecte şi, nu în ultimul rând, la producţia de energie curată şi stocarea de mari dimensiuni.

Burduja a precizat, în context, că, la începutul mandatului său, a scos de la sertar proiectul şi a mandat conducerea SAPE să demareze licitaţia pentru studiul de fezabilitate (SF). Ministrul Energiei a subliniat, însă, că după un an nu s-a înregistrat niciun progres.

„SAPE este societatea statului român care administrează participaţiile în energie şi căreia i-am acordat toată încrederea şi sprijinul meu în a duce la bun sfârşit prima etapă a proiectului, respectiv atribuirea SF-lui. După un an de zile constat că nu s-a înregistrat niciun progres şi că suntem în acelaşi punct, SAPE nereuşind să închidă licitaţia pentru atribuirea SF-ului. Nu renunţ nici în ruptul capului. Proiectul acesta va vedea lumina zilei. Cu mine sau fără mine ministru. Pentru că România şi energia României nu mai au timp să aştepte, iar mandatele de ministru nu sunt despre o persoană sau alta, ci despre viitorul acestei ţări şi a viitoarelor generaţii”, a mai precizat Sebastian Burduja, pe reţeaua de socializare.

În vara acestui an, SAPE a anunţat că două companii au depus oferte în cadrul procedurii de licitaţie pentru realizarea „Studiului de Fezabilitate şi Documentaţiei tehnico-economică aferente obiectivului de investiţii Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa – Lăpuşteşti”.

„Depunerea ofertelor pentru studiul de fezabilitate marchează un moment crucial pentru dezvoltarea hidrocentralei Tarniţa. Echipa SAPE va evalua cu atenţie aceste oferte pentru a asigura respectarea cerinţelor legale şi pentru a avansa cu succes acest proiect de importanţă vitală pentru securitatea energetică a României. Depunerea ofertelor pentru realizarea studiului de fezabilitate reprezintă primul pas, dar, odată cu acesta, putem spune că, oficial, a demarat realizarea hidrocentralei Tarniţa. Suntem mândri să ne implicăm într-un proiect de asemenea anvergură şi responsabilitate”, a declarat preşedintele Directoratului SAPE, Bogdan Nicolae Stănescu, citat în comunicatul din 18 iunie.

Potrivit SAPE, construirea şi funcţionarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti are numeroase avantaje: îmbunătăţeşte regimul de funcţionare a centralei atomo-electrice de la Cernavodă, mai ales în perspectiva construirii Unităţilor 3 şi 4, dar şi a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili, prin transferul de energie electrică de la gol, la vârf de sarcină; participă la reglajul frecvenţă – putere; asigură rezerva terţiară rapidă; asigură rezerva de avarie de scurtă durată; asigură condiţii optime pentru funcţionarea centralelor electrice intermitente regenerabile; furnizează putere reactivă şi funcţionarea în regim compensator, asigurând respectarea standardelor de calitate a energiei electrice; îmbunătăţeşte participarea SEN la piaţa unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranţă pe ansamblul SEN şi creşte posibilitatea exploatării SEN în condiţii tehnice şi economice superioare.