Comunitatea Declic salută decizia Înaltei Curți privind necesitatea unor expertize pentru a se stabili dacă substanțele psihoactive găsite în organismul unui șofer îi afectează capacitatea de a conduce

Comunitatea Declic salută decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind necesitatea unor expertize pentru a se stabili dacă substanțele psihoactive găsite în organismul unui șofer îi afectează capacitatea de a conduce. Amintim că Declic a inițiat și o petiție prin care susținea reglementarea unui prag pentru droguri, la fel ca în cazul alcoolului.

Comunitatea Declic precizează, într-un comunicat de presă, că susține decizia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al ÎCCJ, prin care a stabilit că a fi sub influență nu înseamnă doar a avea resturi de substanțe interzise în organism, ci trebuie dovedită afectarea capacității de a conduce. „Asta înseamnă că, de acum înainte, procurorii vor fi nevoiți să țină cont de expertizele medicilor legiști”, se arată în comunicat.

„Opinia de astăzi a judecătorilor, obligatorie pentru toate instanțele, salvează de la condamnare șoferi nevinovați. Le mulțumim zecilor de mii de membri Declic care au semnat petiția, celor care au donat pentru a depune la instanță un amicus curiae în susținerea cauzei și sutelor de membri Declic care le-au scris poveștile lor judecătorilor de la ÎCCJ și le-au cerut să țină cont de opinia avizată a medicilor când vor decide ce înseamnă conducere sub influență.”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic „Nu mai pedepsiți șoferi nevinovați, schimbați legea”.

Peste 34.000 de oameni au semnat petiția „Nu mai pedepsiți șoferi nevinovați, schimbați legea!”. Comunitatea Declic anunță că, împreună cu medicii și experții, va continua demersurile pentru introducerea în Codul Penal a unor praguri, care să le ofere predictibilitate celor aflați sub tratament sau care consumă medicamente din lista celor ce pot afecta capacitatea de a conduce.

„Decizia ÎCCJ ne aduce mai aproape de o politică antidrog justă. Cei care sunt cu adevărat afectați să fie pedepsiți conform legii, însă cei care au doar reziduuri de substanțe în corp, din cauza unor medicamente, tratamente sau consum mai vechi de substanțe, care nu le afectează capacitatea de a conduce, nu ar trebui să fie pedepsiți penal. Astfel, eficientizăm munca justiției de a face dreptate cu celeritate și bazat pe expertize medico-legale științifice, nu pe o simplă prezență a unei substanțe sau a alteia”, a declarat, Vlad Zaha, expert criminolog care lucrează cu Comunitatea Declic.

În urma deciziei ÎCCJ, va fi nevoie de o metodologie care să uniformizeze expertizele medico-legale.

”Soluția ÎCCJ redă importanța expertizei medico-legale, de care până acum nu se ținea întotdeauna cont în anchete, evaluarea relevantei ei de către organele judiciare fiind aleatorie. Este un câștig, prin faptul că justiția revine la un mijloc de probă modern – cel al expertizei. De aceea, va fi nevoie de adoptarea cu celeritate a unei metodologii care să uniformizeze expertizele medico-legale”, a spus Gabriel Gorun, medic legist, citat de Declic.

„După decizia de a transfera prevenirea și tratamentul abuzului și dependenților de droguri de la Ministerul de Interne la Ministerul Sănătății, această nouă decizie vine să susțină punctul de vedere ca e nevoie să înțelegem consumul de droguri ca o problemă medicală și că e nevoie să implicăm specialiști din domeniul sănătății în abordarea sa. Așadar, Ministerul Sănătății este încă o data chemat să abandoneze absența sa de peste 20 de ani din domeniul problemelor legate de droguri și să ofere un punct de vedere profesionist legat de aceste praguri, în conformitate cu practicile internaționale din domeniul medicinii legale și psihiatriei”, a declarat psihiatrul Eugen Hriscu, după decizia ICCJ.

Potrivit sursei citate, peste 300 de oameni le-au scris judecătorilor de la ÎCCJ, în lunile septembrie și decembrie, propriile povești despre cum le este afectată viața de lipsa unor limite clare care să stabilească cu adevărat când un șofer e sub influența substanțelor interzise.

Acțiunile cetățenilor au venit în completarea unui Amicus Curiae depus de Comunitatea Declic la Înalta Curte de Casație și Justiție, în acest dosar, în luna august. Declic a cerut astfel respectarea punctelor de vedere ale medicilor legiști, care spun că simpla prezență a unei substanțe în organism, în cantități infime, nu înseamnă automat că șoferul respectiv e sub influența substanțelor interzise.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, luni, că este nevoie de expertize pentru a se stabili dacă substanțele psihoactive găsite în organismul unui șofer îi afectează capacitatea de a conduce. Deciziile acestui complet nu pot fi atacate cu recurs.