Comunitatea musulmană de peste 6 milioane de membri din Franța, în fața unei victorii pentru Le Pen: „Într-o Franță lepenistă, nu va fi loc pentru noi”

Analiză El Periodico, via Rador:

„Încă mai am speranța că Noul Front Popular va avea o revenire istorică, ca cea a Barcelonei”, îi spune, râzând, un parizian din Saint-Ouen reporterului EL PERIÓDICO. De săptămâni întregi, întrebarea în Franța nu este cine va câștiga alegerile legislative, deoarece aproape toate sondajele sunt de acord, ci cât de mult va câștiga extrema dreaptă a Marinei Le Pen. Ultimele sondaje dau o majoritate relativă Adunării Naționale (RN) cu 34,5%, dar partidul are nevoie de o majoritate absolută – 289 de locuri – pentru a guverna confortabil., potrivit Rador Radio România.

Date care preocupă în special o parte a comunității musulmane din Franța, cea mai mare din Europa, cu aproximativ 6,7 milioane de membri. De câteva săptămâni, mai multe consilii de moschee, precum cel din departamentul Rhone, le-au cerut credincioșilor să „blocheze Adunarea Naţională” și, mai ales, să evite abținerea pentru că, după cum se spune, ar însemna „să dea mai multă voce extremei drepte islamofobă și rasistă”.

„Sunt din Algeria. Nu pot vota aici şi nici nu mă interesează să fac asta”, spune un tânăr şofer de livrări lângă moscheea Levalois-Perret, la marginea Parisului. În ciuda abstenteismului puternic, electoratul musulman a fost în mod tradițional (sau este) socialist. Această loialitate a culminat în 2012, după alegerile prezidențiale în care François Hollande a câștigat.

Începând cu 2014, a avut loc o schimbare în vot. Abținerea a început să crească și mai mult și unii dintre acești alegători au migrat spre dreapta moderată. În primul tur al alegerilor prezidențiale din 2017, Emmanuel Macron a reușit să seducă o parte semnificativă a electoratului musulman (24%), deși Jean-Luc Melénchon a fost opțiunea favorită (37%). În turul doi, însă, s-a înregistrat o schimbare semnificativă către Macron (92%), care s-a confruntat pentru prima dată cu Le Pen la urne.

Ceva similar s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2022, unde în turul doi dintre Macron și Le Pen, 85% dintre musulmani au votat pentru Macron, potrivit datelor Ifop. Cu toate acestea, la alegerile legislative anticipate care vor avea loc pe 30 iunie și 7 iulie, lucrurile s-ar putea schimba. La scăderea popularității președintelui francez se adaugă problema palestiniană și victoria (aproape) asigurată a extremei drepte. Acești factori au deplasat deja votul musulman înapoi la stânga la ultimele alegeri europene (74%), dar au provocat și o creștere a abținerii în această comunitate cu o medie de 59%, potrivit unui studiu Law Review.

„Am un sentiment de teamă, amestecat cu anxietate și un fel de angoasă, pentru că nu știu ce se va întâmpla, nu știu cum va fi. (…) Prima axă campaniei RN este cu adevărat imigrația. Așa că sunt clar în centrul atenției și, în sfârșit, sunt oaia neagră sau cel puțin țapul ispășitor al campaniei RN. Deci nu mă simt în siguranță, mă întreb ce se va schimba. Sunt în proces de cerere pentru naționalitate”, povesteşte Fatima, nume fictiv. Această tânără lucrează la Paris într-o organizație arabă și cere să nu-și dezvăluie numele de teama represaliilor.

Străzile franceze sunt împărțite între cele două mari favorite pentru aceste următoarele alegeri legislative: coaliția de stânga a Noului Front Popular și extrema dreaptă a Adunării Naționale (RN), dar există și o polarizare a opiniilor în comunitatea musulmană.

Spre deosebire de ceea ce povestește Fátima, există un alt discurs care se repetă deseori: „Este normal ca oamenii să voteze pentru RN. Guvernul lui Macron nu a făcut nimic și noi facem totul: muncă, muncă și muncă, dar nu te ajungi niciodată. Este timpul să o schimbare și una radicală”, explică Oussama, un taximetrist franco-algerian din Paris.

El nu face excepție, un alt taximetrist din Paris repetă aproape același discurs: „Muncești și nu reușești să trăiești bine. Voilà! Această schimbare este normală, dar nu este soluția. (…) Și nici nu îmi place să fiu asociat cu acei arabi care fac lucruri rele, care nu se integrează și care ne trag în jos pe ceilalți, care fac lucrurile bine”, spune Faid.

Un studiu realizat de politologul Jérôme Fourquet pentru Fundația Jean Jaurès evidențiază, după treizeci de interviuri, că votul în cartierele muncitoreşti a scăzut, în timp ce apatia electorală a crescut. De altfel, una dintre zonele cu cea mai mare abținere din Franța este cartierul Saint Denis. Raportul evidențiază un sentiment de „neputință, amărăciunea condițiilor de viață, puterea de cumpărare scăzută, insecuritatea crescută legată de traficul de droguri și lipsa de protecție”. Repere în fiecare discurs sau pamflet ale partidului Marinei Le Pen.

„Într-o Franță lepenistă nu va fi loc pentru arabi sau musulmani. În orice caz, așa e pentru mine, așa o pun în programul lor. În sfârșit, vezi că una dintre măsurile despre care vorbesc des este că vor exista mai multe poziții politici strategice pentru persoanele cu dublă naționalitate, sau în orice caz se va aplica acea preferință națională”. Fátima se referă la proiectul de Reunificare Națională pentru a elimina dubla naționalitate și pentru a elimina accesul străinilor la posturi strategice de muncă.

„Cred că programul RN este aproape o paranoia migratorie. (…) Pentru mine, nu este compatibil cu valorile Republicii Franceze și ale ‘Franţei Luminilor’ „, subliniază Fátima.

Există o problemă care unește opiniile comunității musulmane: creșterea atacurilor islamofobe din ultimii ani. Potrivit Ministerului de Interne, în 2023 actele „anti-musulmane” au crescut cu 30%, și există o anumită teamă că aceste atacuri vor crește și mai mult după venirea lepenismului la guvernare, mai ales după declarațiile mai multor candidaţi RN, în care promit o lege anti-islam în cazul în care Marine Le Pen va câștiga la următoarele alegeri prezidențiale din 2027.

Sursa: EL PERIODICO / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea