Concentrații record de gaze cu efect de seră în 2022

Concentrațiile de gaze cu efect de seră responsabile de schimbările climatice au atins recorduri în 2022, o tendință care nu este pe cale să se inverseze, a avertizat miercuri ONU, care a cerut reducerea urgentă a consumului de combustibili fosili, scrie boursorama.com.

În 2022, concentrațiile medii globale de dioxid de carbon (CO2), cel mai important gaz cu efect de seră, au depășit pentru prima dată cu 50% nivelurile preindustriale.

Ele au continuat să crească în acest an, potrivit Buletinului privind gazele cu efect de seră al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), publicat cu două săptămâni înainte de cea mai importantă COP de după Acordul de la Paris, care va avea loc între 30 noiembrie și 12 decembrie la Dubai.

Concentrațiile de metan (CH4) au crescut, de asemenea, iar nivelurile de protoxid de azot (N2O), al treilea mare gaz cu efect de seră, au înregistrat cea mai mare creștere anuală înregistrată vreodată între 2021 și 2022.

„În pofida avertismentelor lansate de zeci de ani de comunitatea științifică (…) ne îndreptăm în continuare în direcția greșită”, a comentat secretarul general al OMM, Petteri Taalas, într-un comunicat.

Aproximativ 80% din emisiile de gaze cu efect de seră provin din țările G20, a declarat el într-o conferință de presă.

Obiectivul Acordului de la Paris din 2015 este de a limita încălzirea globală la „mult sub” 2 grade Celsius față de perioada preindustrială (1850-1900) și, dacă este posibil, la 1,5 grade Celsius.

Potrivit unui raport anterior al ONU, în 2022, temperatura medie globală a fost cu 1,15°C mai mare decât în perioada preindustrială. Iar 2023 va fi aproape sigur cel mai cald an înregistrat vreodată, a declarat Taalas reporterilor.

„Nivelul actual al concentrațiilor de gaze cu efect de seră ne conduce spre o creștere a temperaturilor cu mult peste obiectivele Acordului de la Paris de acum până la sfârșitul secolului”, a avertizat Taalas.

Șeful OMM descrie o imagine sumbră a viitoarei stări a planetei: „Condițiile meteorologice vor deveni mai extreme: căldură intensă și precipitații abundente, topirea gheții, creșterea nivelului mării, precum și încălzirea și acidificarea oceanelor”, toate însoțite de „o creștere fulminantă a costurilor socio-economice și de mediu”.

Nu există o baghetă magică

În 2022, concentrația de dioxid de carbon în atmosferă se va situa la 417,9 părți pe milion (ppm), cea de metan la 1.923 părți pe miliard (ppb) și cea de protoxid de azot la 335,8 ppb, adică 150%, 264% și, respectiv, 124% față de nivelurile din 1750.

Potrivit OMM, dioxidul de carbon, care este responsabil pentru aproximativ 64% din efectul de încălzire globală, provine în principal din arderea combustibililor fosili și din producția de ciment.

Atâta timp cât emisiile continuă, CO2 va continua să se acumuleze în atmosferă și să provoace creșterea temperaturilor globale. Având în vedere durata de viață a CO2, încălzirea deja observată va persista timp de câteva decenii, chiar dacă emisiile nete vor fi reduse rapid la zero.

„Nu există o baghetă magică pentru a elimina excesul de dioxid de carbon din atmosferă”, a subliniat Taalas, care consideră că este „urgent să se reducă consumul de combustibili fosili”.

Metanul, care este responsabil pentru aproximativ 16% din încălzirea globală, este un puternic gaz cu efect de seră care rămâne în atmosferă timp de aproximativ zece ani.

Rata sa de creștere anul trecut a fost ușor mai mică decât rata record observată între 2020 și 2021, dar cu mult peste rata medie anuală de creștere din ultimii zece ani.

„Nu înțelegem pe deplin de ce concentrațiile de metan sunt în continuă creștere”, a comentat dl Taalas.

În ceea ce privește rata de creștere de anul trecut a protoxidului de azot, care este responsabil pentru aproximativ 7% din încălzire, „nu a fost niciodată atât de mare în timpurile moderne”.

Comunitatea științifică este conștientă de schimbările climatice și de implicațiile acestora, dar OMM menționează necesitatea de a obține mai multe informații în mai multe domenii, cum ar fi „mecanismele de reacție”, care sunt, de exemplu, creșterea emisiilor de carbon din soluri sau scăderea absorbției de carbon de către oceane ca urmare a schimbărilor climatice.

OMM se teme, de asemenea, că sistemul climatic se apropie de „puncte de inflexiune”, „situații în care un anumit grad de schimbare duce la o cascadă de schimbări care se accelerează de la sine și care pot fi ireversibile”, cum ar fi declinul pădurii amazoniene.