Conclavul pentru alegerea noului papă va începe în 7 mai

Conclavul pentru alegerea noului papă va începe pe 7 mai, transmite agenția Reuters. Anunțul a fost făcut la finalul unei noi „Congregații generale”, o reuniune pregătitoare privată la care participă 180 de cardinali, inclusiv peste 100 de cardinali electori, potrivit AFP.

Conform regulilor Vaticanului, în dimineața zilei de miercuri, 7 mai, cardinalii vor lua parte la o slujbă solemnă în Bazilica Sfântul Petru.

Cardinalii electori cu vârsta sub 80 de ani se vor aduna apoi după-amiază în Capela Sixtină pentru acest scrutin închis, care poate dura mai multe zile.

Scrutinul, care se desfășoară în deplin secret, prevede apoi patru voturi pe zi, două dimineața și două după-amiaza.

Înainte de începerea conclavului, toți cardinalii continuă să se întâlnească în fiecare zi la Vatican în „congregații generale” pentru a discuta despre profilul viitorului papă și despre prioritățile pentru viitorul Bisericii Catolice.

Muzeele Vaticanului, care primesc peste cinci milioane de vizitatori în fiecare an, au anunțat pe site-ul lor că Capela Sixtină va fi închisă pentru pregătiri, care includ instalarea de mese și scaune și instalarea unui coș de fum pe acoperiș.

Coșul de fum, vizibil pentru credincioși din Piața Sfântul Petru, emite fum negru dacă nu a fost ales niciun papă și fum alb dacă a fost ales un papă, prin adăugarea de substanțe chimice. Sunt necesare două treimi din voturile exprimate.

În timp ce o serie de cardinali sunt prezentați ca favoriți („papabili”) de presa italiană și internațională, cum ar fi italianul Pietro Parolin, fostul număr doi al Vaticanului, acest conclav promite să fie unul deosebit de deschis.

Papa Francisc a ales 80% dintre cei care îi vor alege succesorul și a dat mai multă greutate Africii și Asiei în Colegiul Sacru.

Conclav „plin de surprize”

„Cred că dacă Francisc a fost Papa surprizelor, acest conclav va fi și el”, avertizează cardinalul spaniol José Cobo în ziarul El Pais.

Vaticanul respectă o perioadă de doliu de nouă zile de la funeraliile de sâmbătă ale Papei Francisc, căruia sute de mii de credincioși i-au adus un omagiu în weekend.

„Ne simțim foarte mici. Trebuie să luăm decizii pentru întreaga Biserică, așa că chiar trebuie să ne rugăm pentru noi”, declarase joi seara cardinalul luxemburghez Jean-Claude Hollerich, un iezuit care a fost un consilier apropiat al Papei Francisc.

„Există o atmosferă bună între noi”, a declarat duminică cardinalul italian Gualtiero Bassetti, care participă la congregațiile generale, pentru cotidianul italian Corriere della Sera, afirmând că conclavul, la care este prea bătrân pentru a participa, „nu va fi lung”.

„Desigur, pot exista unele dificultăți pentru că nu au fost niciodată atât de mulți electori și nu toți se cunosc”, a continuat el.

Numele liderului celor peste 1,4 miliarde de catolici va fi anunțat „urbi et orbi” la finalul conclavului.

Biserica, polarizată

Pentru cardinalul spaniol Cristobal Lopez Romero, contrar a ceea ce este prezentat în filmul „Conclavul”, „trebuie să arătăm (…) că nu avem secrete, nu avem lupte interne”.

Cu toate acestea, „ne aflăm într-un moment în care catolicismul trece prin diverse polarizări în interiorul său, așa că nu-mi pot imagina un conclav foarte, foarte rapid”, subliniază Roberto Regoli, profesor la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma.

Patrizia Spotti, o italiancă în vârstă de 68 de ani aflată la Roma pentru Jubileu – anul sfânt al Bisericii Catolice – speră ca viitorul papă „să fie ca Francisc (…) o personalitate deschisă tuturor”. Mai ales că catolicismul trece printr-o perioadă „dificilă” și „bisericile sunt goale”, a adăugat ea pentru AFP.

Sâmbătă, peste 400.000 de persoane au onorat memoria primului papă sud-american din istorie, atât la slujba din Piața Sfântul Petru din Vatican – la care au participat zeci de șefi de stat și de guvern -, cât și la trecerea cortegiului funerar al acestuia pe străzile Romei.

Duminică, aproximativ 270.000 de persoane s-au adunat pentru a participa la o slujbă în onoarea sa în Piața Sfântul Petru sau pentru a defila în fața mormântului său sobru din marmură.

Pentru experți, capacitatea viitorului papă de a uni Biserica într-un context geopolitic tot mai fracturat ar putea fi un factor decisiv, mai mult decât naționalitatea sa.

Cardinalul Pietro Parolin și filipinezul Luis Antonio Tagle, arhiepiscop mitropolit emerit de Manila, sunt printre favoriți, potrivit caselor de pariuri britanice.

În timp ce Francisc a lăsat în urmă imaginea unui papă reformist care vorbește direct, experții avertizează că nu există nicio garanție că următorul pontif va urma aceeași linie.

Papa Francisc a fost foarte diferit de predecesorul său Benedict al XVI-lea, un intelectual german care nu se simțea prea confortabil în public și care contrasta cu carismaticul, atleticul și imens de popularul Papă polonez Ioan Paul al II-lea.

Iezuitul argentinian a numit 80% dintre cardinalii chemați să îi aleagă succesorul, dar nimic nu este o concluzie sigură pentru cardinalul Hollerich: „Papa nu a numit clone. Ei au poziții foarte diferite cu privire la anumite probleme.