Condițiile de muncă, educația, sănătatea sau dreptul de proprietate au fost principalele domenii în care românii au sesizat Avocatul Poporului în 2024

Avocatul Poporului a transmis, miercuri, Raportul de activitate pentru anul 2024, în care arată că a primit peste 12.000 de petiţii, iar în 3.600 de cazuri s-a sesizat din oficiu. Multe dintre problemele semnatale ţin de nivelul de trai, condiţiile de muncă, de educaţie, sănătate, recunoaşterea dreptului de proprietate, respectarea drepturilor de pensie ori la alte asigurări sociale. Unele au fost rezolvate, cu susţinerea instituţiilor care pot remedia situaţiile, altele sunt încă în atenţia instituţiei, transmite News.ro.

„Pentru a soluţiona orice petiţie avem la îndemână câteva proceduri, tipice unui mediator, schimburi de adrese cu respectivele autorităţi, discuţii telefonice, anchete pentru lămurirea unor aspecte şi emiterea unor Recomandări. Nu avem posibilitatea de a decide noi în locul respectivei autorităţi administrative şi nici de a sancţiona pe cineva, nici măcar atunci când autorităţile ignoră solicitările noastre şi pur şi simplu nu ne răspund (spre deosebire de alte instituţii similare din lume care au dreptul să sancţioneze autoritatea care nu cooperează, de ex. cazul Ombudsmanului spaniol, Defensor del Pueblo, de unde am împrumutat şi noi denumirea)”, se arată în Raport.

Instituţia transmite că, „în marea majoritate a cazurilor, relaţia cu administraţia publică, mai ales cea locală, este bună şi foarte bună, iar intervenţia şi prezenţa instituţiei noastre îi ajută pe mulţi din administraţie să înţeleagă cum trebuie să procedeze astfel încât drepturile persoanelor să fie respectate”.

În acelaşi timp, Avocatul Poporului anunţă că are dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

„Subliniem că avem dreptul şi nu obligaţia de a sesiza Curtea Constituţională. Primim anual cam 1.200-1.300 de petiţii prin care ni se solicită să ne adresăm Curţii Constituţionale pe diferite texte de lege, de foarte multe ori chiar fără argumente, sau împotriva unor soluţii ale instanţelor de judecată, ceea ce este categoric imposibil şi unii din cei care ni se adresează lansează tot felul de acuzaţii, pe cât de dure pe atât de nefondate”, se arată în documentul citat.

Reprezentanţii Avocatului Poporului mai transmit că „decizia de a sesiza sau nu Curtea Constituţională nu este o măsură arbitrară a Avocatului Poporului, ci ea este rezultatul unei analize temeinice a actului normativ respectiv, prin raportare la normele constituţionale şi jurisprudenţa atât a Curţii Constituţionale, cât şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Europene de Justiţie”.

„Principala concluzie pe care am tras-o din petiţiile primite în 2024 priveşte nemulţumirea în legătură cu nivelul de trai, condiţiile de muncă, de educaţie, sănătate, recunoaşterea dreptului de proprietate, respectarea drepturilor de pensie ori la alte asigurări sociale. În acelaşi timp, remarcăm din partea unor petenţi şi o atitudine de nerecunoaştere a autorităţilor şi a deciziilor luate de către acestea, generate, cel mai probabil, în primul rând, de lipsa de încredere în serviciile statului şi în funcţionarii săi, iar în al doilea rând, de lipsa de transparenţă sau comunicarea deficitară din partea autorităţilor statului, care nu au găsit cea mai bună cale pentru transmiterea către cetăţeni nu numai a informaţiilor de interes public, dar şi a informaţiilor cu consecinţe directe asupra drepturilor şi libertăţilor acestora”, se mai arată în Raportul pentru 2024.

Instituţia relatează că „nu a fost ocolită de critici sau de acuzaţii de atitudine părtinitoare, cu toate că, privind în mod obiectiv activitatea instituţiei se remarcă, pe lângă competenţele multiple şi rezultatele obţinute (atât în cazuri individuale, câtşi în cele de sistem) şi dificultăţi care duc la temporizarea sau chiar nesoluţionarea cazurilor analizate”.

În Raport, instituţia detaliază cazuri congrete care au fost rezolvate în decursul anului trecut, fiind emise recomandări.

„Chestiuni care au fost şi rămân în atenţia Avocatului Poporului cum ar fi: cazurile de bullying; situaţiile şi condiţiile de viaţă ale persoanelor vulnerabile; lipsa de personal în instituţiile care au în îngrijire persoane vulnerabile şi în penitenciare; plata drepturilor de pensie şi a altor asigurări sociale ale celor care lucrează sau au lucrat în străinătate etc”, a mai transmis instituţia.