Condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, votată în Parlamentul European. Urmează discuțiile în Consiliul UE

Parlamentul European a adoptat joi proiectul de regulament care prevede stoparea alocării de fonduri europene pentru statele UE care încalcă statul de drept, transmite News.ro. G4Media.ro a explicat în detaliu miza proiectului și posibilele efecte.

Proiectul de regulament, inițiat de Comisia Europeană, a fost adoptat cu modificări semnificative, menite să reducă gradul de arbitrariu. Din 624 de voturi exprimate, 397 au fost în favoarea proiectului, iar 158 împotrivă, scrie News.ro.

Raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în aceea ce priveşte statul de drept în ţările membre a fost propus de Eider Gardiazabal Rubial (social-democraţi) şi Petri Sarvamaa (creştin-democraţi).

Țările din UE care încalcă regulile statului de drept vor avea fondurile europene blocate, dar vor fi obligate să facă plățile către beneficiari în proiectele europene deja angajate. Prevederea apare în proiectul de regulament  votat de Parlamentul European. Pentru România, prevederea e de maxim interes, pentru că Bucureștiul este deseori criticat atât în documentele oficiale ale Comisiei Europene (raportul MCV), cât și în cele ale Consiliului Europei (rapoartele Comisiei de la Veneția).

Cum va funcționa mecanismul? Comisia Europeană constată eventuale încălcări ale statului de drept pe baza concluziilor proprii sau a rapoartelor unor organisme internaționale, cere statului membru remedierea, dacă nu sunt remediate propune stoparea fondurilor UE. Propunerea trebuie aprobată și de Consiliul UE (formatul în care statele membre sunt reprezentate de miniștri).

Aici intervine marea inovație a Comisiei Europene: pentru ca propunerea de sancționare să fie respinsă de Consiliul UE e nevoie de majoritate calificată. Adică 55% dintre statele membre (în practică, înseamnă 16 din 28), iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE. Cu alte cuvinte, va fi aproape imposibil ca un stat precum Ungaria, Polonia ori România să strângă această majoritate calificată pentru a bloca propunerea de sancționare venită din partea Comisiei Europene.

Parcursul proiectului: După ce este votat de Parlamentul European, proiectul legislativ al Comisiei Europene trebuie să intre într-o procedură complicată de negociere între Parlament, Consiliul UE (în formatul Afaceri General) și Comisia Europeană. Forma finală va fi supusă din nou unui vot în Parlamentul European. E o procedură de durată și e de așteptat ca la nivelul Consiliului UE să existe rezistență din parte unor state membre față de tentativa Comisiei Europene de a-și atribui noi puteri. De altfel, potrivit unor surse europene, serviciul juridic al Consiliului UE a emis deja un punct de vedere critic asupra propunerii Comisiei Europene, reclamând arbitrariul criteriilor pe baza cărora Comisia ar sancționa un stat membru.

Pe de altă parte, există mari șanse ca propunerea – într-o formă modificată – să treacă în cele din urmă, dat fiind că e sprijinită de statele care contribuie cel mai mult la bugetul UE, iar aceste state au condiționat practic adoptarea viitorului buget UE de mecanismul care sancționează statele ce derapează de la valorile UE.

Asistată de un grup de experți independenți, Comisia UE ar avea sarcina de a identifica „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” și de a decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării. Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. Odată ce statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile.

Experți independenți care să asiste Comisia Europeană

Comisia Europeană poate stabili că statul de drept este amenințat dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele:
• buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE;
• buna funcționare a autorităților care efectuează controlul financiar;
• investigarea adecvată a fraudei – inclusiv frauda fiscală -, corupția sau alte încălcări care afectează execuția bugetului UE;
• control judiciar eficient de către instanțele independente;
• recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;
• prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale;
• cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, dacă este cazul, cu Parchetul European.

Pentru a asista Comisia, un grup de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experţi numiți de Parlamentul European, va evalua situația în toate statele membre, anual, și va publica un rezumat al concluziilor sale.

Protejarea beneficiarilor finali

În funcție de domeniul de aplicare al deficiențelor și de procedura de gestionare a bugetului, Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând:
• suspendarea angajamentelor,
• întreruperea termenelor de plată,
• reducerea prefinanțării și
• suspendarea plăților.

Cu excepția cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv și să efectueze plăți către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate.

• Citește și: UE îşi păzeşte banii de hoţi. Parlamentul European votează joi ca ţările membre care nu respectă statul de drept să nu mai aibă acces la fonduri europene