Conferinţă internaţională, la Sinagoga şi Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, singurul oraş din Transilvania în care până la 1848 era permisă legal aşezarea evreilor

Specialişti din Cehia, Israel, Polonia, Republica Moldova, Suedia, Ungaria şi România vor participa, de duminică până marţi, la Alba Iulia, la conferinţa internaţională „Urban Jewish Cemeteries in Central-Eastern Europe between Early Modern and the Present Times: Research and Valuation”, transmite Agerpres.

Potrivit organizatorilor, ceremonia de deschidere va avea loc duminică la Sinagoga din Alba Iulia, iar conferinţa propriu-zisă se va desfăşura, luni şi marţi, la Universitatea „1 Decembrie 1918”.

„Departamentul de Istorie, Arheologie şi Patrimoniu al Universităţii ‘1 Decembrie 1918’ din Alba Iulia organizează în perioada 13 – 15 octombrie 2024, în colaborare cu Comunitatea Evreilor Alba Iulia şi Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia şi în parteneriat cu Departamentul de Studii Iudaice al Facultăţii de Limbi Străine şi Literatură din cadrul Universităţii din Bucureşti, Department of Jewish Art al Universităţii Bar Ilan din Ierusalim şi Comisia Academiei Române de Istorie a Oraşelor din România, conferinţa internaţională cu genericul ‘Urban Jewish Cemeteries in Central-Eastern Europe between Early Modern and the Present Times: Research and Valuation'”, se menţionează într-un comunicat transmis AGERPRES de către organizatori.

Evenimentul, finanţat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Consiliul Judeţean Alba şi Universitatea „1 Decembrie 1918”, este prilejuit de împlinirea a 10 ani de la începutul proiectului de cercetare şi restaurare a cimitirului evreiesc din Alba Iulia.

„El reuneşte specialişti (cadre didactice, cercetători şi restauratori) din România, Republica Moldova şi alte ţări europene (Ungaria, Cehia, Polonia, Israel, Suedia), unii dintre ei autori ai unor remarcabile lucrări consacrate subiectului (Rudolf Klein, pentru spaţiul Europei Centrale, ori Ilia Rodov, pentru ansamblul teritoriului Europei Central-Răsăritene) sau implicaţi în promovarea patrimoniului evreiesc (Ruth Ellen Gruber, editoarea website-ului ‘Jewish Heritage Europe’)”, se arată în comunicat.

Ceremonia de deschidere va avea loc duminică după-amiaza la Sinagoga din Alba Iulia, implicând şi vernisarea expoziţiei „Lost Histories: The Memory of the Oldest Jewish Cemetery from Bucharest”, curatori Anca Tudorancea şi Irina Weiner Spirescu, o dezbatere despre volumul colectiv dedicat sectorului vechi al cimitirului din Alba Iulia, publicat în acest an de principalii organizatori ai conferinţei, restauratorul Sidonia Petronel Olea şi istoricul Daniel Dumitran, cu colaborarea epigrafiştilor Lucian-Zeev Herşcovici şi Claudiu Stoian, respectiv a fotografului Călin Şuteu, un moment muzical susţinut de profesori şi elevi ai Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia şi un tur ghidat al cimitirului evreiesc.

„Motivată de semnificaţia subiectului din multiple perspective – cimitirele evreieşti urbane ca locuri ale memoriei, locuri sacre şi totodată destinaţii turistice, prin valorificarea dimensiunii lor patrimoniale şi peisagistice, acestea au în acelaşi timp calitatea unor veritabile arhive documentare şi artistice în piatră, ale căror semnificaţii vor încerca să le descifreze lucrările prezentate în cele două zile (14 şi 15 octombrie) când conferinţa va fi găzduită de sediul central al Universităţii ‘1 Decembrie 1918′”, se mai arată în comunicat.

Cimitirul evreiesc din Alba Iulia este cel mai vechi şi mai amplu de acest gen din Transilvania. Aici este şi comunitatea cea mai veche din Transilvania, datând de la începutul secolului al XVII-lea, când, în 1623, principele Gabriel Bethlen a acordat un privilegiu prin care îi invita pe evreii din sudul Dunării, din Imperiul Otoman, să vină să se aşeze în Transilvania.

Alba Iulia a fost singurul oraş din Transilvania în care până la 1848 era permisă legal aşezarea evreilor.