CONFERINȚĂ VIDEO LIVE: Problemele de mediu, reflectate în presă. Politici publice și campanii de reciclare, în era plasticului/ Aurel Ciobanu-Dordea, Comisia Europeană: „Răspunsul este armonizarea puternică a regulilor aplicabile producerii și punerii pe piață ambalajelor”

De la un mediu sufocat de plastic, la măsuri coerente și eficiente, unde ne aflăm acum pe acest traseu? Oficiali ai Comisiei Europene și ai Ministerului Mediului, experți din ONG-uri, reprezentanți ai zonei de business și ai mass-media vor discuta marți, 18 iulie, între orele 13.30 si 15.30 în cadrul unei dezbateri organizate de G4Media, prin proiectul Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green-Rights).

Speakeri/ Declarații principale

Aurel CIOBANU-DORDEA — Director, Economie circulară, DG ENV, Comisia Europeană – Noutăți în politicile europene. Revizuirea Directivei europene – Packaging and Packaging Waste Directive (PPWD)

• Reducând utilizarea ambalajelor scădem presiunea asupra resurselor naturale dar și amprenta de carbon și contribuția activităților umane care generează deșeuri, asupra schimbărilor climatice
• O propunere de regulament la nivelul UE privind deșeurile din ambalaje care se află acum în dezbatere între Comisia Europeană și PE. Avem speranța ca această propunere ce înlocuiește o directivă din 1994 să fie adoptat înainte de încheierea mandatului actual al PE.
• Înseamnă un set cu totul nou și diferit de reguli care se aplică ambalajelor și deșeurilor din ambalaje. Au fost 2 motive principale: pe parcursul ultimului deceniu, chiar 15 ani se observă co generarea deșțeurilor din ambalaje a crescut mult mai accentuat decât creșterea economică. Nu vorbim doar de tendința din timpul crizei COVID, când a fost un vârf de creștere, ci vorbim de o tendință de lungă durată. Înseamnă că 40% din plasticul produs în UE se duc în ambalaje, este un procent enorm.
• Pe de altă parte, în urma discuțiilor cu operatorii, au spus că s-a produs o bulversare a pieței interne în ceea ce privește ambalajele din cauza diferențelor de reglementare dintre țări, că ar fi nevoie de o reașezare a regulilor care să desființeze barierele naționale.
• Propunerea de regulament se bazează pe o bază juridică de piața internă și secundar pe o bază juridică de protecție a mediului
• Credem că este bine să existe reguli interne uniforme.
• O componentă a sa abordează în mai mare măsură ambalajele din punct de vedere al întregului ciclu de viață, nu doar reciclarea, ci prevenirea și minimizarea utilizării ambalajelor, dăm atenție mult mai importantă reutilizării și reumplerii cu anumite bunuri.
• Armonizarea puternică a regulilor aplicabile producerii și punerii pe piață ambalajelor reprezintă răspunsul în momentul de față către o dezvoltare intensivă și nu extensivă
• În 2020 cifrele Eurostat aratăcă reciclarea în România a fost de numai 39% față de 65% care este ținta peste numai 3 ani
• Există oportunități, acele ambalaje care vor fi colectate separat pot fi materie primă pentru producerea de noi ambalaje, sper ca oportunitatea să fie utilizată și de operatorii români din sector
• Dacă ne uităm la peisajul mediatic european, mulți actori sunt importanți, observăm 2 tendințe: în anumite publicații, vedem o orientare către protecția mediului si jurnaliști care constant utilizează studii științifice, de exemplu Le Monde: are rubrică cotidiană consacrată problemelor de mediu și climatice, sunt și într-un consorțiu de presă european, se uită li la fundamentarea științifică a subiectelor
• O a doua tendință, de la titlurile economice care se uită la implicațiile pentru consumatori, vedem asta mai ales în Germania și Italia și ce lecții s-ar putea desprinde pentru vectorii de media din România. sigur, fiecare preia ce consideră.
• Cred că propunerea de regulament nu va institui niciun fel de barieră administrativă ; companiile mai tinere care se bazează f mult pe inovare au , pot avea un avantaj competitiv.
• Instrumentul regulamentului este și un răspuns la instrumentul de enforcement./

Cosmin TEODORU, Director General, Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Chimice Periculoase, Ministerul Mediului

• Această propunere a Comisiei vine sub forma unui regulament, adică se aplică ca atare, se implementează direct
• Cred că este ceva caracteristic României, ca un domeniu precum deșeurile să fie răspândit la 3-4 autorități competente, nu am mai întâlnit, va fi foarte greu de armonizat 2-3 ministere; Ministerul Mediului are anumite competențe
• Piețele se adaptează în funcție de discuțiile care au loc în zona Comisiei, trebuie să vedem că mai este o legislație în pregătire; au început deja să apară înlocuiri de ambalaje de unică folosiță cu ambalaje reutilizabile, de aici au apărut foarte multe discuții cu industria
• De exemplu, ca anumite ambalaje de carton să dispară pentru că nu poate fi reutilizat
• Legislativ, nu avem acum mari probleme pana nu apare textul final al regulamentului;
• Noi suntem la coada clasamentului privind reciclarea iar cauza principală este în gradul extrem de scăzut de colectare separată unde acțiunile sunt în rândul primăriilor și ale cetățenilor.
• Suntem în derularea celei mai mari campanii facute vreodată, valoare de 10 milioane lei, prin Fondul pentru mediu; la finalul lunii iulie se calculează indicatorii de trafic și de audiență.
• Nu vom rezolva problema deșeurilor dacă nu ne concentrăm pe colectarea separată. oricâte sancțiuni am impune producătorilor; trebuie mobilizat și consumatorul., Consumatorul este captiv unor oferte care sunt puse pe piață, este clar că responsabil este producătorul.
• SGR este evident un instrument, va rezolva 20-25% din ambalaje ca și cantitate, dar rămân celelalte. Prin PNRR sunt prevăzute niște investiții Ministerul Mediului implementează și alte măsuri, 14-15.000 eco-insule, colectare prin aport voluntar
• AFM: investiții în instalații de reciclare
• Cred că este vorba de peste 1 miliard de euro care vor fi investiți în această direcție
• Administrațiile locale care nu îndeplinesc țintele de colectare selectivă : noi ca stat nu am definit încă un mecanism foarte clar, este evident că comunitatea va avea de suferit

Andrei BORȚUN, reprezentant organizație ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), CEO The Institute – Acțiuni/ campanii axate pe reciclare/protecția mediului și modul în care publicul reacționează/ Ce are și ce nu are succes

• Societatea știe despre această temă știe ce are de făcut dar nu există infrastructura care să răspundă unui reflex care există, chiar în anumite categorii de public
• Dacă am fi gândit un program care să ajute la colectare separată ar fi fost un pariu prea mare pentru o companie cu focus pe comunicare
• Am reușit să mergem pe această direcție: să ne concentrăm pe un anumit segment, adolescenții
• Cred că aproape nimeni nu se uită la această infrastructură imensă, școlile ținând de administrația locală: pentru noi această rețea reprezintă locul de întâlnire unde generația loc petrece cel mai mult timp. Dacă vorbim despre rețeaua școlilor am putea asigura alături de diverși parteneri să asigurăm infrastructura pentru colectarea separată
• Să vorbim despre o colaborare necesară, unde nu exista nici bariere de ordin legislativ, nici financiar: a pune împreună administrații locale (ne-am propus in 7 ani să aducem 50 de administrații locale, capitalele de județ + București)
• Acum suntem în 32 de administrații, 1000 de școli, iată cum o generație își poate crea reflexe și să genereze comportamente. Investiția pe care o primărie trebuie să o facă este de 1 euro pe cap de elev , pentru mai mulți ani; în Brașov investiția a fost de 30.000 de euro.
• Campanii – încercăm să ne ajutăm de presă și influenceri de un anumit tip, dar și o comunicare pentru a fi aproape de publicul nostru- tinerii, de exemplu anul acesta suntem la Electric Castle, să ajungem să le spunem că nu este o temă atât de seacă;

Raul Pop, Director Programe, Asociația ECOTECA- Inițiative pentru implicarea mass-media și feedback-ul primit / provocări actuale

• Fizica atmosferică nu este sensibilă la negocierile dintre statele membre și voturi. Suntem responsabili de ceea ce facem, fiecare
• Și dacă de maine suntem toți informați și reglementați, tot vom avea de evoluat și de găsit soluții pentru impactul climatic
• Cuvintele cheie sunt combustibilii fosili, dacă nu reușim să ne îndepărtăm de ei, restul sunt discuții
• Cred că există o prăpastie între reglementatori și cei care trebuie să producă / să consume
• S-a discutat de maximum 40% reciclare, dar dacă am calcula toate ambalajele de pe piață procentul scade și mai mult, este și problema discrepanțelor de date
• Sunt câteva direcții în care facem pași buni; colectarea efectivă: să vedem ce se întâmplă în cele 19.000 școli; fie în inițiative private precum RetuRO, dar cu aceste 2 flori nu putem face primăvară
• Noi sperăm că vom reglementa o decuplare astfel ca creșterea economică să fie superioară creșterii ambalajelor, doar că realitatea arată altfel
• Trebuie stabilit foarte clar cine este responsabil și cât anume, dacă știu cât ar trebui recoltat ca ambalaje; să nu uităm ca în momentul de față nu există obligație cantitativă la generatori de deșeuri.
• au mai apărut voluntar niște filtre care contribuie la reducerea cantității de plastic dar sunt voluntare și nu pot fi o soluție generală
• Nu sunt suficienți actori la nivel național, nu putem asuma acest efort în altă parte decât la o instituție națională, la ONG sau privat sau în plan local nu avem instrumentele necesare. Putem arăta cifre, putem face instructaj dar un ONG din București nu va putea pune pubele în local și să urmărească ce se colectează.
• SGR: știm că nu va răsturna realitatea, dar am încredere că își va face treaba pe bucățica ce-i revine; ambalajele sunt multe altele față de băuturi.

Anca MARINESCU, Corporate Affairs and Public Relations Manager RetuRO

• Ne propunem să retragem de pe piață 7 miliarde de ambalaje de băuturi anual
• Nu cred că este o temă ușor de comunicat și atunci avem o misiune cu atât mai grea dar ce cred că va ajuta foarte mult este această garanție de 50 de bani;
• Într-adevăr sunt excluse multe ambalaje, se adresează ambalajelor de băuturi de bere, răcoritoare, spirtoase
• Mulți o vor face pentru 50 de bani, dacă nu o va face fiecare ar putea să o facă de exemplu cei fără adăpost, cum am văzut în Suedia. Acum se așează lucrurile, vom pune la punct sistemul informatic, vom asigura transportul. RetuRO va pune toate lucrurile la dispoziție, noi lucrăm cu graficul de 30 noiembrie, încercăm să ne ținem de toate termenele, s-au făcut multe progrese în ceea ce înseamnă finanțare, logistică, echipă.
• Suntem în grafic, vom face față presiunii. Nu este ușor să comunici fiindcă ai stakeholderi foarte diferiți; ai producători, retaileri, cetățenii; Ne-am concentrat foarte mult pe comunicarea către producători și retaileri. Urmează contractele; comunicarea noastră a fost mai mult în zona aceasta de business.
• Cu siguranță ne uităm la presa locală, vom avea caravane în jurul localităților mai mari; ne-am întâlnit cu cei de la Asociația comunelor; le explicăm lor, încercăm să strângem feedback, pregătim materiale de informare care i-ar putea ajuta

Adrian STĂNICĂ, Director General Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar (intervenție înregistrată video)

• Microplasticele: noi creăm sedimente care se găsesc peste tot în natură. Unele persoane spun că microplasticele sunt înghițite și eliminate, alți experți arată că pe aceste microplastice sunt reținute populații importante de bacterii;
• Politica struțului nu funcționează;
• Plasticele modifică structura fundului lacurilor, a Mării Negre, unele organisme dacă se pun pe plastic în loc de a se pune pe nisip, nu se mai pot dezvolta.
• Ai nevoie de mulți ani de măsurători, De la o probă nu poți generaliza; ai nevoie de probe din sute de părți.
• Plastice, mizerii, sunt acele plase în care se încurcă organismele marine, gunoaie pe care le înghit peștii și se sufocă cu ele

Moderator: Cristian Pantazi, redactor șef G4Media

Dezbaterea are scopul de reuni la dialog reprezentanții instituțiilor oficiale, reprezentanții mass-media, ai companiilor cu campanii consistente de responsabilitate față de mediu, ai organizațiilor de mediu și de business, pe tema evoluțiilor politicilor publice legate de calitatea mediului, cu focus pe reciclarea ambalajelor, campaniilor de comunicare în domeniu, cum se reflectă în presă toate acestea.

Cei interesați să adreseze întrebări pot participa în conferința Zoom, în limita locurilor disponibile, dacă se înregistrează prin acest formular: https://forms.gle/QhwNn9sMuzh8wmEk6.

Conferința va fi transmisă LIVE pe Facebook și website G4Media.

În cadrul proiectului Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green-Rights), G4Media și partenerii din proiect dezbat și pun pe agenda publică provocările climatice cu care se confruntă comunitățile urbane din România, Ungaria și Italia. Astfel, subliniem importanța sprijinului din partea cetățenilor pentru a ajunge la obiectivele climatice asumate și la orașe neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.

De ce? Comunitățile urbane sunt un factor cheie în tranziția către un viitor verde și sustenabil dacă gradul de conștientizare și participarea cetățenilor sunt ridicate.

G4Media este partener în cadrul unui consorțiu al cărui lider este Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Amapola Progetti (Italia), Universitatea din Torino (Italia), Clean Air Action Group (Ungaria).

—-

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights”), susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.