Congresul SUA vrea să eticheteze Grupul Wagner organizație teroristă. De ce se opune Team Biden?

Mai mulți membri ai Congresului de la Washington vor să desemneze Grupul Wagner drept organizație teroristă, însă administrația președintelui Joe Biden se opune, din cauza temerilor că acest lucru ar putea împiedica eforturile SUA de a convinge statele africane să pună capăt asocierilor sau dependenței lor de temuta companie militară privată din Rusia, acuzată de crime de război. Grupul fondat de milionarul Evgheni Prigojin, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, joacă în prezent un rol cheie în luptele din Ucraina, după ce, de-a lungul anilor, s-a implicat în Siria, Republica Centrafricană, Libia sau Mali.

O dispută la nivel înalt

Congresul american și președintele Biden sunt foarte aproape de o confruntare din cauza intenției unor legiuitori de a desemna ca organizație teroristă compania militară privată rusă Wagner, care acționează pe scară largă în conflictul din Ucraina, fiind acuzată de atrocități împotriva soldaților și populației civile ucrainiene, a scris The Hill.

Disputa a venit în contextul în care șapte senatori democrați și republicani au propus o lege numită Holding Accountable Russian Mercenaries (HARM) Act – Legea privind tragerea la răspundere a mercenarilor ruși – care ar forța Departamentul de Stat să eticheteze Grupul Wagner drept Foreign Terrorist Organization sau FTO – „organizație teroristă străină.”

În timp ce Administrația Biden a sancționat deja Grupul Wagner, pe care l-a desemnat ca „organizație criminală transnațională” – TCO, congresmenii fac presiuni asupra Departamentului de Stat să meargă și mai departe și să-l califice drept FTO.

Susținătorii desemnării FTO spun că acest lucru va impune Wagner costuri mult mai mari în comparație cu eticheta sa actuală de TCO.

Desemnarea grupului ca FTO ar crește resursele SUA pentru a viza și a perturba activitățile Wagner, ar servi ca un puternic factor descurajator împotriva persoanelor sau guvernelor care fac afaceri cu grupul și ar deschide noi căi pentru acțiuni legale împotriva unității de mercenari.

„Acest lucru (desemnarea ca FTO) ar schimba regulile jocului,” a spus senatorul republican Lindsey Graham, membru al Comitetului pentru Justiție și unul dintre co-sponsorii proiectului de lege.

Casa Albă este însă reticientă să facă acest lucru. Cel puțin, deocamdată.

Ziariștii americani au precizat că disputa dintre Capitol Hill și Team Biden reflectă o situație care durează de mai multă vreme: Congresul a criticat administrația democrată că este extrem de înceată în ceea ce privește acordarea de ajutoare pentru Ucraina, în timp ce Casa Albă spune că, de fapt, gestionează o situație care ar putea scăpa de sub control și se protejează împotriva unui potențial răspuns negativ în ceea ce privește această decizie delicată.

„Am văzut acest lucru în repetate rânduri în ceea ce privește sprijinul pentru ucraineni și acest război, în care Congresul a luat fața Casei Albe,” a afirmat senatoarea Jeanne Shaheen, membră democrată a Comitetului pentru Relații Externe, referindu-se la încetineala cu care Team Biden ia aproape orice decizie legată de ajutorarea Ucrainei.

„Acest lucru este adevărat de când Rusia a invadat Ucraina. Îmi amintesc că în 2014 am susținut armele letale pentru Ucraina, iar Casa Albă a refuzat să susțină asta. Nu văd asta ca fiind neobișnuit. Sper însă că administrația și Departamentul de Stat vor adopta atitudinea corectă.”

De ce se opune Team Biden

Un asistent din Congres a declarat că Administrația Biden se opune legislației din cauza temerilor că aceasta ar putea împiedica eforturile SUA de a convinge și de a colabora cu statele africane pentru a pune capăt asocierilor sau dependenței lor de Wagner.

Analizele experților au dezvăluit implicarea mercenarilor Wagner în țări precum Sudan, Libia, Republica Centrafricană, Mozambic, Mali, Burkina Faso, Camerun și Ciad. Compania de securitate este adesea folosită ca o forță suplimentară la armatele acestor țări, slab pregătite, instruite și echipate.

„(Departamentul de Stat) este îngrijorat de faptul că, dacă desemnarea FTO va afecta Wagner, acele guverne, unde există diverși oficiali care colaborează cu ei (mercenarii ruși), toți aceia vor fi blocați imediat de la a călători în Statele Unite și vor avea bunurile confiscate pentru că au intrat în contact cu FTO. Deci aceasta este natura preocupării lor,” a spus asistentul din Congres.

„Ei (Departamentul de Stat) susțin că nu se opun deciziei din motive legate de Ucraina, dar se opun din motive legate din Africa.”

Dar susținătorii proiectului de lege HARM spun că adoptarea legislației trimite un semnal politic important, oferind totodată președintelui autoritatea de a amâna implementarea legii. De exemplu, a precizat publicația americană, textul proiectului de lege include acordarea președintelui a autorității de a renunța la cerințele de sancțiuni din motive de securitate națională.

„Mesajul care vine din adoptarea unui proiect de lege ca acesta, cred, este valoros și ne-am dori asta. Cred că putem avea ambele situații,” a spus asistentul.

Susținătorii desemnării FTO afirmă că Grupul Wagner, în special, îndeplinește criterii separate de eticheta de „organizație criminală transnațională.” Legăturile strânse ale lui Wagner cu Kremlinul îl fac mai mult decât o simplă organizație criminală care operează pentru profit, spre deosebire de alte grupuri criminale transnaționale, cum ar fi cartelurile de droguri din America Centrală și de Sud.

Wagner este „în mod aparent o unitate privată, dar funcționează de fapt ca un împuternicit al Kremlinului,” a afirmat Justyna Gudzowska, un fost oficial de la Departamentul Trezoreriei, în timpul unei audieri a Comisiei Helsinki desfășurată săptămâna trecută.

Gudzowska, actualul director al Departamentului de finanțării ilicite la organizația de investigație The Sentry, a spus că organizația sa a descoperit că Wagner a cheltuit bani în Republica Centrafircană pentru „propagandă sofisticată, în stil hollywoodian, care glorifică Rusia.”

Acest lucru „indică în mod clar că grupul nu este acolo doar pentru prada economică, ci și pentru a proiecta puterea Rusiei în străinătate,” a declarat experta.

Pe de altă parte, Gudzowska a avertizat că desemnarea FTO a Gupului Wagner ar putea dăuna organizațiilor umanitare care lucrează în aceste țări, o altă consecință neintenționată a unei astfel de desemnări, și a cerut congresmenilor să se asigure că astfel de probleme „sunt diminuate în mod corespunzător.”

O organizație brutală

Jurnaliștii americani au vorbit despre presupusele atrocități comise de Grupul Wagner, care alcătuiesc o listă lungă și brutală. În Ucraina, unitatea Wagner este acuzată că a folosit tactica atacurilor în valuri pentru a copleși pozițiile din prima linie ale ucrainienilor, utilizând recruți – mulți dintre ei foști deținuți – drept „carne de tun.”

Forțele Wagner sunt, de asemenea, acuzate că au comis violuri, au torturat și masacrat civili în localitatea ucraineană Bucea în martie 2022.

Gudzowska a declarat în fața Congresului SUA că, în țările din Africa, „Wagner vizează civilii” și a spus că forțele Wagner și soldații din Africa Centrală antrenați de unitatea de mercenari folosesc teroarea ca armă împotriva populației civile.

„(Membrii Wagner) au comis violuri în masă, torturi, au recurs la dispariții forțate și dislocarea populației și au ucis mii de civili,” a spus Gudzowska.

G4Media a scris recent, citând publicații militare de peste ocean, că temuta companie militară privată din Rusia ar încerca să recruteze veterani americani ca mercenari pentru a lupta în Ucraina, prezentând un videoclip ce pare că este o reclamă de recrutare a organizației care face apel la foștii soldați din armata SUA. (https://www.g4media.ro/incearca-wagner-sa-recruteze-veterani-din-us-army-ca-sa-lupte-in-ucraina-ce-risca-americanii-care-se-alatura-razboinicilor-rusiei.html) Nu este clar dacă videoclipul, care a fost distribuit pe rețelele de socializare, a fost produs de Wagner sau de altcineva, însă analiștii atrag atenția asupra riscurilor la care se expun veteranii americani dacă încearcă să se alăture grupării paramilitare conduse de Prigojin.

Unul dintre motivele pentru care Wagner ar putea încerca să recruteze veterani americani este că grupul rămâne fără oameni, a declarat Molly Dunigan, analistă la RAND Corporation. Aceasta a afirmat că până la 50.000 de mercenari Wagner ar putea lupta în prezent în Ucraina. Aceasta este o creștere majoră față de conflictele din trecut, după ce, de exemplu, Wagner a atins la un moment dat un vârf de aproximativ 5.000 de mercenari în Siria.

Deși înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Wagner a reușit să recruteze ucraineni, moldoveni și sârbi, recruții din aceste țări au fost mai puțin probabil să se alăture companiei după începutul războiului, a spus experta. „Ei recrutează pe scară largă și la întâmplare din întreaga populație rusă. Vedeți aceste rapoarte despre ei recrutând printre închisorile de acolo. În cele din urmă, vor rămâne fără oameni.”

Experții au atras atenția în legătură cu riscurile la care se expun veteranii americani care ar fi tentați să se alăture grupului condus de Prigojin. Orice american care va ajunge mercenar pentru Wagner ar risca consecințe legale grave pentru ei și familiile lor, a declarat Adam Pearlman, avocat la Lexpat Global Services, o firmă internațională de avocatură.

„Pentru început, Departamentul Trezoreriei a desemnat Wagner ca TCO nu doar o dată, ci de trei ori,” a afirmat Pearlman. „Aceasta indică un apetit pragmatic de a se asigura că sancțiunile se potrivesc cu realitățile situației de pe teren. Încălcarea unora dintre aceste sancțiuni poate ajunge până la 1 milion de dolari și 20 de ani de închisoare.”

Autoritățile pot, de asemenea, confisca bunurile oricărei persoane care încalcă aceste sancțiuni, ceea ce ar lăsa familiile lor în dificultate economică, a adăugat avocatul.

Pearlman a reamintit că de grupul bipartizan de congresmeni americani care a introdus legislația ce ar desemna Wagner drept FTO. De aceea a lucra pentru o astfel de organizație teroristă sau a oferi alt sprijin unei astfel de organizații este o crimă federală care poate atrage o pedeapsă de 20 de ani de închisoare – sau o condamnare pe viață dacă cineva moare ca urmare a acestei încălcări a legii.

Deoarece Ucraina a scos în afara legii mercenarii, americanii care luptă pentru Wagner ar putea fi, de asemenea, urmăriți în baza legii ucrainene, a spus Pearlman. (În acest context, trebuie menționat că Ucraina a deschis un dosar penal împotriva lui Prigojin, șefului Grupului Wagner. Kievul îl acuză pe cel cunoscut sub numele de „bucătarul lui Putin” că este direct responsabil pentru mii de crime de război și invadarea integrității teritoriale a Ucrainei. Guvernul ucrainean s-a angajat, de asemenea, să depisteze și să urmărească penal orice luptător al grupului care încearcă să fugă în străinătate).

Dacă veteranii americani se alătură Grupului Wagner, ei și-ar putea pierde beneficiile, precum și cetățenia americană, a menționat și Chad Lennon, avocat militar la firma de avocatură Tully Rinckey.

„Dacă un veteran părăsește țara – sau dacă un cetățean o face – și susține armata unei alte țări și primește beneficii, acea persoană ar putea pierde beneficiile care i-au fost oferite de această țară,” a spus Lennon. „Dacă te uiți la cineva care are, să zicem, o pensie militară, acea persoană ar putea pierde pensia respectivă; ea ar putea pierde orice beneficii oferite de VA (Departamentul pentru Veterani) dacă se aliază cu o altă țară alăturându-se armatei acesteia.”

Chiar dacă veteranii care luptă pentru Ucraina s-ar putea confrunta cu aceleași riscuri legale, americanii care se alătură lui Wagner sunt mai susceptibili de a fi urmăriți penal, deoarece guvernul Statelor Unite consideră Rusia ca un adversar, în timp ce Ucraina este privită ca un partener.

De la TCO la FTO

Reamintim că, la mijlocul lunii ianuarie, Statele Unite au desemnat gruparea Wagner drept „organizație criminală transnațională,” sporind astfel presiunea asupra armatei de mercenari care luptă în Ucraina.

Wagner este „o organizație criminală care continuă să comită atrocități pe scară largă și încălcări ale drepturilor omului,” a declarat la momentul respectiv purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, John Kirby.

De asemenea, Trezoreria americană a impus noi sancțiuni împotriva grupului și a aliaților săi la nivel mondial. „Aceste acțiuni recunosc amenințarea transcontinentală pe care o reprezintă Wagner, inclusiv prin modelul său continuu de activitate criminală gravă,” a afirmat Kirby.

Împreună cu noile sancțiuni, SUA au publicat fotografii declasificate ale unor vagoane rusești care au călătorit din Rusia în Coreea de Nord și înapoi în noiembrie 2022, în ceea ce SUA consideră că a fost livrarea inițială de rachete și rachete de infanterie pentru a fi folosite de Grupul Wagner în Ucraina.

Deși SUA nu cred că echipamentul a schimbat dinamica câmpului de luptă, se așteaptă la mai multe livrări de sisteme de armament din Coreea de Nord către Rusia, a declarat Kirby.

Pe de altă parte, Politico a relatat în urmă cu câteva săptămâni că oficialii americani strâng informații legate de activitățile grupului în țări precum Republica Centrafricană, Mali și Belarus, unde Rusia folosește Wagner pentru a combate sentimentul anti-Putin și pentru a apăra interesele guvernului cu trupe și arme. (https://www.politico.com/news/2023/01/09/russias-wagner-group-ramping-up-operations-outside-of-ukraine-u-s-warns-00076859)

Grupul Wagner operează în zeci de țări și colaborează cu guvernele în proiecte militare și politice. Statele Unite urmăresc de mult timp activitățile grupului în întreaga lume, în special în țări precum Siria, unde sunt staționate trupe americane.

Dar declarațiile recente ale oficialilor americani subliniază gradul în care administrația este îngrijorată de dependența Rusiei de grupare și de capacitatea Wagner de a influența evenimentele din țările în care SUA și aliații săi au relații comerciale și diplomatice.

De partea sa, Ministerul britanic al Apărării a afirmat recent că gruparea controlată de Evgheni Prigojin, a devenit „o componentă-cheie” a campaniei Rusiei în Ucraina, cu circa 50.000 de luptători prezenți pe câmpul de luptă.

Grupul paramilitar s-a înregistrat oficial ca entitate juridică la 27 decembrie 2022, conform Registrului de Stat Unificat din Rusia și și-a declarat activitatea principală drept „consultanță în management.” Înregistrarea urmărește probabil să maximizeze câștigul comercial al lui Prigojin și să legitimeze și mai mult organizația care este din ce în ce mai vizibilă, cred britanicii.

Obiectivul final, Rusia

Susținătorii desemnării Grupeului Wagner ca FTO speră, de asemenea, că acest lucru va ajuta la etichetarea Rusiei drept „stat sponsor al terorismului,” o mișcare la care Administrația Biden i-a rezistat, de asemenea, din cauza îngrijorărilor cu privire la consecințe nedorite, cum ar fi îngreunarea transportului cerealelor din Ucraina în timp ce aceasta se află sub blocada navală rusească.

Senatorul Graham a încercat anul trecut să colaboreze cu administrația pentru o legislație care să eticheteze Rusia drept „stat agresor,” într-un compromis cu privire la desemnarea de „stat sponsor al terorismului,” dar inițiativa a eșuat.

„Am lucrat cu administrația (Biden) – cum poți spune că Rusia comite crime împotriva umanității și nu îi vei eticheta drept stat sponsor al terorismului?” s-a întrebat Graham. „Nu-mi place această prorcărie cu crimă de agresiune, vreau să merg la ceea ce sunt ei și anume un stat sponsor al terorismului.”

Republicanul a precizat că se concentrează pe desemnarea Wagner ca FTO, urmată de o campanie „vocală, necruțătoare, pentru a eticheta Rusia drept stat sponsor al terorismului.”

Reamintim că, în luna mai a anului trecut, un grup bipartizan de congresmeni a introdus legislație care ar desemna Federația Rusă drept stat sponsor al terorismului din cauza războiului împotriva Ucrainei și a acțiunilor sale în alte părți de pe glob in timpul președinției lui Putin.

„Putin este un bătăuș și un agresor și va continua să fie o amenințare din ce în ce mai mare pentru Europa și pentru lume, dacă nu va fi oprit,” a declarat în acel moment Richard Blumenthal, unul dintre inițiatorii rezoluției. „Dacă este cineva care personifică terorismul, totalitarismul și tirania, acesta este Putin,” a spus senatorul democrat.

Rezoluția propusă citează, în afara invaziei neprovocate a Ucrainei, mai multe acțiuni ale Rusiei din ultimii ani. Documentul cere ca Rusia să fie adăugată pe lista statelor sponsore al terorismului pentru acțiunile întreprinse sub conducerea lui Putin, între care tentativele de otrăvire ale persoanelor pe care liderul de la Kremlin le consideră inamici, atacurile asupra orașului cecen Groznii din 1999 până în 2000 și bombardarea orașului sirian Alep în 2016.

Până acum însă, Administrația Biden a rezistat apelurilor de a adăuga Rusia la ceea ce este o listă mică de țări desemnate drept sponsori ai terorismului: Cuba, Iran, Coreea de Nord și Siria.

Potrivit site-ului Departamentului de Stat, oficialii americani pot aplică patru categorii de sancțiuni împotriva țărilor care se află pe această listă: restricții privind asistența externă a SUA; interzicerea exporturilor și vânzărilor de apărare; anumite controale asupra exporturilor de articole cu dublă utilizare; și diverse restricții financiare și de altă natură.

Sancțiunile pot fi, de asemenea, aplicate țărilor și persoanelor care se angajează în anumite activități comerciale cu țări desemnate ca sponsori ai terorismului.

Un rezumat al Serviciului de Cercetare a Congresului (CRS) pregătit pentru membrii și comitetele Congresului Statelor Unite în mai 2021 indică faptul că „o desemnare a unui stat că sponsor al terorismului este doar o parte din relația bilaterală dintre Statele Unite și fiecare dintre aceste guverne.”

În prezent, există trei statute care autorizează șeful diplomației americane să desemneze un guvern străin pentru sprijinirea în mod repetat a actelor de terorism internațional: (i) Secțiunea 620A din Foreign Assistance Act (Actul de Asistență Externă) din 1961, care interzice transferul majorității ajutoarelor; (ii) Secțiunea 40 din Arms Export Control Act (Legea privind controlul exporturilor de arme sau AECA), care interzice exporturile, creditele, garanțiile, alte asistențe financiare și licențele de export aflate sub controlul Departamentului de Stat; și (iii) Secțiunea 1754(c) din Export Controls Act (Legea privind controlul exporturilor) din 2018.

Conform explicației oferite de CRS, dintre aceste trei statute, doar AECA identifică activități inacceptabile ca parte a definiției. Deși niciuna dintre cele trei acte nu definește termenul general „terorism internațional,” AECA precizează că termenul include:

„Toate activitățile pe care secretarul de stat le consideră că ajută sau încurajează în mod intenționat proliferarea internațională a dispozitivelor explozive nucleare către indivizi sau grupuri, că ajută sau încurajează în mod intenționat un individ sau grupuri în achiziționarea de materiale nucleare speciale neprotejate sau că ajută sau susține de bunăvoie eforturile unui individ sau grup să folosească, să dezvolte, să producă, să stocheze sau să achiziționeze în alt mod arme chimice, biologice sau radiologice.”

Într-un articol scris pentru The Los Angeles Times anul trecut, Jason M Blazakis, care a fost directorul Counterterrorism Finance and Designations Office în Bureau of Counterterrorism din cadrul Departamentului de Stat din 2008 până în 2018, a spus că „adăugarea Rusiei la lista țărilor sponsori ale terorismului ar fi opțiunea economică nucleară și o lovitură de precizie împotriva ego-ului lui Putin… Marea ambiție a lui Putin este să fie recunoscut ca un mare lider al unei mari puteri și doar o singură sancțiune din arsenalul SUA ar păta imaginea lui Putin și reputația țării sale suficient pentru a-l aduce înapoi din pragul conflictului mondial. Desemnarea oficială a Rusiei drept stat terorist ar păta și mai mult reputația Kremlinului și ar degrada Rusia la statutul de paria.”

Surse: The Hill, Los Angeles Times, Politico, The Moscow Times, state.gov, treasury.gov