UPDATE: Congresul UDMR: Tricolorul Ungariei, adoptat ca simbol al comunității maghiare din România / Kelemen: Vrem să ne folosim simbolurile naţionale liber şi fără pedeapsă

Congresul UDMR a adoptat, sâmbătă, cu unanimitate de voturi, o hotărâre privind folosirea unor simboluri de către comunitatea maghiară din România, printre acestea figurând imnul secuiesc, steagul secuiesc şi Imnul Ungariei, transmite Agerpres. Între simbolurile adoptate este și tricolorul Ungariei.

UPDATE: Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, în faţa Congresului UDMR, că maghiarii din România vor să poată să-şi folosească în mod liber simbolurile naţionale, fără să fie pedepsiţi.

„Noi privim România ca pe o ţară multinaţională în care comunitatea maghiară este considerată ca factor de construire, creare a statului. Pentru asta cerem drepturi şi stimă. Nimeni să nu ne considere cetăţeni de rangul doi, să nu fim priviţi ca o ameninţare la adresa siguranţei naţionale! Noi nu suntem inamicii nimănui, suntem parte a naţiunii maghiare şi trăim acest lucru ca pe ceva perfect normal şi natural. În acelaşi timp, suntem şi cetăţeni ai statului român. Acesta este punctul nostru de pornire atunci când luptăm pentru drepturile noastre colective şi individuale, astăzi, când vrem să ne folosim simbolurile naţionale liber şi fără pedeapsă, astăzi, când căutăm parteneri pentru alinierea noastră economică”, a spus preşedintele UDMR.

El doreşte o comunitate maghiară competitivă şi un „viitor maghiar transilvănean”.

„Imaginea noastră de viitor poate fi descrisă cu cuvinte simple. Este foarte important să rămânem maghiari pe plaiurile natale şi (…) să avem o comunitate competitivă, consolidată din punct de vedere economic, care să fie în stare să se alinieze, o comunitate care să fie format de maghiari cu mintea limpede şi deşteaptă. Eu cred că în viitor este viitor şi că este viitor maghiar transilvănean. Noi trebuie să facilităm toate acestea prin instrumente politice şi sociale. Noi vrem să fim o comunitate a succesului, dar succesul nu ţi se dă nicăieri pe degeaba, trebuie să lucrezi mult, asiduu, să nu pierzi ţelul din faţa ochilor şi să păstrezi instrumentul necesar pentru munca pe care o faci. UDMR este un instrument, este un instrument în mâna noastră, o uniune pentru maghiari, o uniune pentru viitor”, a mai spus Kelemen Hunor.

Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a prezentat delegaţilor la congres fragmente din propunerea hotărârii respective, după care aceasta a fost supusă la vot.

„Simbolul maghiarilor este simbolul naţiunii maghiare, este tricolorul roşu-alb-verde. Noi considerăm simbolul naţiunii maghiare simbolul nostru. Simbolul naţional şi reprezentarea acestui simbol sunt considerate simbol propriu. Simbol naţional este considerat, mai departe, steagul secuiesc cu simbolul soarelui şi al semilunii. Descrierea simbolului steagului secuiesc, cu parametrii de rigoare. Aceste elemente, în orice dimensiune, în orice poziţie, în orice fel de reprezentare sunt considerate simbol naţional propriu. Imnul nostru naţional este poezia lui Kölcsey Ferenc, muzica Elko Ferenc. Un alt simbol naţional este imnul secuiesc, text Gyorgy Csanady”, a spus Cseke Attila, conform traducerii oficiale.

Potrivit acestuia, comunitatea maghiară cere României şi UE să sprijine utilizarea respectivelor simboluri.

„Noi, reprezentanţii comunităţii maghiare din România, declarăm prin prezenta că cele enumerate le considerăm simbol naţional şi ne aşteptăm ca România, UE şi comunitatea internaţională să ne sprijine prin posibilitatea utilizării libere a acestor simboluri”, a mai spus Cseke.

Un document-dezbatere despre viitorul Transilvaniei, în care se vorbeşte de viitorul maghiarilor din regiune şi de faptul că „Transilvania va fi din ce în ce mai liberă de reţeaua aspiraţiilor centraliste”, a fost lansat de asemenea la Congresul UDMR.

„Există viitor în Transilvania! Există şi viitor maghiar în Transilvania, prin urmare, ne propunem să facem planuri pe termen lung. În 2018, Anul Centenarului, am analizat modul în care soarta comunităţii noastre a evoluat în ultimii 100 de ani. Astăzi, în 2019, privim spre viitor şi investim eforturi pentru a ne putea dezvolta comunitatea prin păstrarea identităţii noastre şi în următoarele decenii. Anul trecut am privit spre trecut şi am asistat la dezbateri despre promisiunile din urmă cu 100 de ani. Anul acesta vă propun să privim înainte şi să dezbatem viitorul şi ceea ce oferim comunităţii noastre. Pentru a ajunge la un acord cu privire la principiile de bază ale viitorului nostru comun, vom lansa o nouă campanie de consultare publică a populaţiei maghiare din Transilvania (Erdélyi konzultáció 2.0). (…) Scopul nostru rămâne în continuare crearea unei societăţi maghiare transilvănene cu drepturi depline şi acesta este cadrul în care trebuie să redefinim, să ne imaginăm Transilvania secolului XXI şi comunitatea maghiară din cadrul acesteia. Sunt două principii, două direcţii care ne vor defini politica şi activitatea în cele ce urmează. Prima este transilvanismul, a doua este competitivitatea. În deceniile următoare, Transilvania va fi din ce în ce mai liberă de reţeaua aspiraţiilor centraliste, găsindu-şi propria voce şi dezvoltându-se puternic în termeni economici şi culturali. Credem că şi românii din Transilvania sunt interesaţi de aceste aspect”, se arată în documentul-dezbatere „Viitorul în Transilvania”, lansat la Congresul UDMR.

Potrivit documentului, e nevoie de „un transilvanism pragmatic”.

„În scopul succesului Transilvaniei şi al comunităţii maghiare, trebuie să ne concentrăm asupra instrumentelor care aduc rezultate. Acest mod de a gândi trebuie să caracterizeze, pe lângă activitatea parlamentară şi locală, toţi posibilii aliaţi – politicieni români din Transilvania, organizaţiile profesionale maghiare şi române, intelectuali, instituţiile culturale şi mediatice – care împărtăşesc viziunea asupra dezvoltării regiunii. Scopul nostru fundamental este ca dezvoltarea comunităţii maghiare din Transilvania, din punct de vedere economic şi social, să se concentreze asupra sectoarelor cheie ale secolului XXI, devenind partenerul egal al societăţii româneşti din regiune”, se mai arată în document.

Potrivit sursei citate, este nevoie de consolidarea economică a regiunilor locuite de maghiari.

„Trebuie să creştem competitivitatea maghiarilor din regiune, atât în Transilvania, cât şi în România şi Europa. Suntem conştienţi de faptul că situaţia socială şi puterea economică a maghiarilor din Transilvania este în mai multe aspecte inferioară celor ale naţiunii majoritare. Politica anti-Transilvania din ultimii 100 de ani – discriminarea instituţionalizată din punct de vedere politic care vizează comunitatea maghiară – a jucat un rol decisiv în creşterea dezavantajului nostru competitiv. Ne referim în special la inegalităţile regionale semnificative într-o structură spaţială, unde majoritatea maghiarilor trăiesc în regiunile periferice, mai puţin dezvoltate ale Transilvaniei. Această situaţie poate fi depăşită doar prin reducerea inechităţilor, prin consolidarea economică a regiunilor locuite de maghiari şi prin creşterea eficienţei reţelei de învăţământ, care asigură o educaţie de calitate. Obiectivul nostru este o societate maghiară în Transilvania cu membri puternici din punct de vedere intelectual – competitivi, inovativi, creativi şi de succes – care sunt totodată mândri de faptul că sunt maghiari, că sunt transilvăneni”, se arată în document.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost reales, sâmbătă, la şefia formaţiunii, el fiind singurul candidat pentru această funcţie. Kelemen Hunor a fost reales în funcţie cu 728 de voturi „pentru” şi 26 „împotrivă” din totalul celor 757 de voturi valabil exprimate.