Conservatorii germani vor să reducă ajutoarele sociale pentru refugiații ucraineni

Uniunea Creștin-Democrată (CDU) de centru-dreapta și Uniunea Creștin-Socială (CSU) din Germania – care conduc în prezent în sondaje înainte de alegerile din 23 februarie anul viitor – doresc să reducă ajutoarele sociale și să aducă pe piața muncii un număr mai mare din cei 5,5 milioane de șomeri de lungă durată din țară, potrivit DW.

De asemenea, aceștia se întreabă în mod deschis dacă ucrainenii ar trebui să primească indemnizația standard de șomaj, denumită Bürgergeld („venitul cetățenilor”), mai degrabă decât indemnizațiile mai mici pentru solicitanții de azil. În urma invaziei Rusiei în Ucraina, refugiații care au ajuns în Germania și au făcut obiectul unei directive a Consiliului UE privind protecția temporară în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate pentru care nu se aplică procedurile obișnuite de azil. Li s-a acordat statutul de rezident temporar și au avut dreptul la toate prestațiile sociale.

Stephan Stracke de la CSU, purtătorul de cuvânt pentru politica socială al grupului parlamentar CDU/CSU, a declarat pentru DW că, deși oricine fuge de „război și violență” are dreptul la protecție, „aceasta nu înseamnă, totuși, că trebuie să existe un drept automat la Bürgergeld în Germania”. În schimb, a spus Stracke, refugiații de război ucraineni nou sosiți ar trebui să primească beneficii pentru solicitanții de azil „la început”.

Integrarea pe piața muncii

Germania găzduiește în prezent aproximativ 1,2 milioane de refugiați ucraineni, dintre care aproximativ 530.000 sunt clasificați de Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă ca fiind eligibili pentru muncă și având dreptul la Bürgergeld (începând din mai 2024).

Aceasta înseamnă că primesc o indemnizație de șomaj de până la 563 EUR (596 USD) pe lună, la care se adaugă chiria și costurile de încălzire plătite de stat. Există o alocație suplimentară pentru copii, eșalonată în funcție de vârstă, iar aproximativ 360.000 dintre refugiații ucraineni din Germania sunt copii. Propunerea lui Stracke – ca ucrainenii să primească în schimb indemnizația standard pentru solicitanții de azil – ar însemna că ucrainenii ar primi doar 460 EUR pe lună.

Demersul CDU face parte dintr-o revizuire generală planificată a sistemului Bürgergeld în cazul în care va ajunge la putere, care va include sancțiuni mai dure pentru refuzul muncii și mai multe vizite obligatorii la autorități.

Comentariile mai dure privind refugiații ucraineni nu sunt noi în rândul conservatorilor germani: În urmă cu doi ani, liderul CDU Friedrich Merz, care se preconizează că va conduce următorul guvern al Germaniei, a pus la îndoială nevoia de protecție a ucrainenilor: „Ne confruntăm acum cu o formă de turism social în rândul acestor refugiați: în Germania, înapoi în Ucraina, în Germania, înapoi în Ucraina”, a declarat Merz postului de televiziune Bild în 2022, stârnind indignarea generală.

Ucraineni în întreaga Europă

Într-un studiu recent actualizat, Institutul german de cercetare a ocupării forței de muncă (IAB) a constatat că Germania se străduiește să integreze ucrainenii pe piața muncii, cel puțin în comparație cu alte țări – dar și că situația se îmbunătățește: Doar 27 % dintre ucrainenii din Germania își găsiseră un loc de muncă în luna martie a acestui an, în comparație cu 57 % în Lituania și 53 % în Danemarca (deși această cifră este totuși superioară ucrainenilor din Norvegia, Spania și Finlanda, unde doar aproximativ 20 % își găsiseră un loc de muncă). – iar găsirea de servicii de îngrijire a copiilor și de școlarizare a devenit din ce în ce mai dificilă.

Potrivit partidelor de dreapta din Germania, cum ar fi CDU și Alternativa pentru Germania (AfD), numărul mare de refugiați care trăiesc din ajutoare sociale se datorează parțial sumei de bani pe care o primesc. „În mod evident, Germania nu a avut până acum un succes deosebit în ceea ce privește încadrarea în muncă a refugiaților ucraineni”, a declarat Stracke. „Alte țări europene se descurcă mult mai bine. Acesta este motivul pentru care noi, în Germania, trebuie să acordăm mai multă importanță principiului de a sprijini și de a provoca oamenii să își găsească un loc de muncă.”

Alegerile pun presiune pe refugiați

Dacă un guvern condus probabil de CDU va reuși să schimbe condițiile pentru refugiații ucraineni va depinde și de partenerii săi de coaliție: Social-democrații de centru-stânga (SPD) sunt mai puțin înclinați să ia măsuri drastice împotriva beneficiarilor de asistență socială, în timp ce membrii de frunte ai neoliberalilor Democrați Liberi (FDP), și-au exprimat deja sprijinul pentru redefinirea refugiaților de război ucraineni – chiar dacă grupul parlamentar al partidului a refuzat să declare o poziție oficială.

Shulikina a pus dezbaterea politică actuală pe tema Bürgergeld pe seama campaniei electorale și nu a acceptat argumentul că venitul cetățenilor îi ține pe refugiații ucraineni acasă.

„Toți oamenii pe care îi cunosc care sunt refugiați și care au de-a face cu Centrul pentru locuri de muncă fac tot posibilul pentru a pune capăt acestei relații”, a spus ea. „Este foarte umilitor și enervant. Ești foarte dependent și nu ești perceput ca o parte egală a societății – ești întrebat despre fiecare cent pe care îl cheltui și cum și când. Nu cred că sunt mulți oameni cărora le face plăcere să primească Bürgergeld.”

Lyudmyla Mlosch, președinta Consiliului Central al Ucrainenilor din Germania (ZVUD), a declarat că mulți ucraineni pe care îi cunoaște în Germania nu doresc deloc să fie aici. „Cunosc o mulțime de oameni aici care visează să se întoarcă acasă, dar nu au o casă – au pierdut totul”, a spus Mlosch. „Bineînțeles că au nevoie de sprijin”.

Dar Mlosch a recunoscut că unii ucraineni sunt mai disperați decât alții: De exemplu, cei din regiunile din est, care sunt bombardate aproape continuu de Rusia, au mai multă nevoie de ajutorul statului, la fel ca și persoanele în vârstă sau bolnave, sau persoanele care nu au economii. „Nu trebuie să fie toți plasați în aceeași categorie. Dar persoanelor mai tinere care pot munci li s-ar putea reduce banii, aș putea admite asta”, a spus ea.