Conservatorul Konstantinos Tassoulas devine noul preşedinte al Greciei

Conservatorul Konstantinos Tassoulas a fost ales miercuri preşedinte al Greciei după ce a primit votul a 160 din cei 276 de deputaţi prezenţi în parlamentul de la Atena, informează agențiile EFE, Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

Numărul total de parlamentari este de 300, însă parlamentarii de stânga nu au participat la vot în semn de protest faţă de candidatura lui Tassoulas şi pentru a cere retragerea acesteia.

În favoarea lui Tassoulas, fost ministru al culturii şi, până la jumătatea lunii ianuarie, preşedinte al parlamentului, au votat toţi cei 156 de deputaţi ai partidului său, Noua Democraţie (ND, conservator, la guvernare – n.r.), precum şi patru deputaţi independenţi.

În vârstă de 65 de ani, Tassoulas devine astfel noul şef al statului, o funcţie mai degrabă protocolară, şi îi va succeda actualei preşedinte a republicii, Katerina Sakellaropoulou, prima femeie aleasă în acest post, al cărei mandat de cinci ani expiră la 13 martie.

Alegerea sa, graţie deputaţilor ND, are loc în turul al patrulea al acestui scrutin, tururile anterioare necesitând o majoritate de 200 de voturi, conform Constituţiei elene.

Premierul Kyriakos Mitsotakis a declarat în ianuarie că Konstantinos Tassoulas inspiră „încrederea societăţii”, că este „integru” şi că „are cunoştinţe aprofundate despre istoria Greciei”.

Născut pe 17 iulie 1959 în Ioannina, oraş din nord-vestul Greciei, Konstantinos Tassoulas este membru al ND.

Deputat şi secretar general înainte de a fi ales preşedinte al parlamentului de trei ori, Tassoulas, avocat de profesie şi tată a doi copii, a fost şi ministru adjunct al apărării (2007-2009) şi ministru al culturii şi sportului (2014-2015) în plină criză financiară grecească.

La Ministerul Culturii, a lansat o campanie internaţională activă pentru recuperarea frizelor Parthenonului care se află la Londra, la British Museum.

Decizia de a-l nominaliza pe Tassoulas i-a înfuriat pe protestatari, care s-au adunat în faţa parlamentului luna trecută ca să ceară dreptate pentru un accident de tren soldat cu 57 de morţi în 2023. Ei spun că, sub supravegherea lui Tassoulas în calitate de preşedinte al parlamentului, parlamentarii nu au reuşit să investigheze niciun responsabil politic pentru cel mai mare dezastru feroviar din Grecia.

La rândul său, opoziţia l-a acuzat în trecut pe Tassoulas că s-a folosit de funcţia de preşedinte al parlamentului pentru a ascunde responsabilitatea guvernului în accidentul feroviar.

La doi ani după accident, o anchetă judiciară este încă în curs. Parlamentul este singurul organism care poate investiga politicienii în conformitate cu Constituţia elenă.

Analiştii politici consideră că nominalizarea lui Tassoulas are ca scop întărirea controlului asupra puterii a lui Mitsotakis. Partidul său conservator Noua Democraţie are o mică majoritate parlamentară, cu 156 de mandate, dar se află sub o presiune în creştere, sugerează sondajele de opinie, potrivit Reuters.

Partidele de opoziţie de centru-stânga şi de stânga au propus alţi candidaţi şi nu au susţinut miercuri desemnarea lui Tassoulas.

De decenii, eşecul parlamentului de a alege un preşedinte în Grecia se poate solda cu alegeri anticipate. După o reformă, în urma unei crize financiare de un deceniu, procesul poate implica până la cinci tururi de vot în parlament.