Conservatorul separatist flamand Bart De Wever a devenit noul premier al Belgiei

Liderul conservatorilor flamanzi, Bart De Wever, a devenit oficial luni noul prim-ministru al Belgiei, depunând jurământul în faţa regelui Filip la Palatul Regal împreună cu cei 14 membri ai guvernului său, relatează AFP, transmite Agerpres.

Liderul în vârstă de 54 de ani, dintre care 12 ani petrecuţi ca primar al oraşului Antwerp (nord), este primul separatist flamand care conduce guvernul federal din Belgia.

La aproape opt luni de la alegerile legislative, marcate de victoria partidului său (N-VA) în Flandra, el va conduce ţara mai spre dreapta, împreună cu cele patru partide partenere din coaliţia sa.

Bart De Wever a promis că va fi mai strict în ceea ce priveşte politica de azil şi securitatea şi că va „recompensa munca” prin limitarea dreptului la ajutor de şomaj la doi ani.

La scurt timp după ora locală 09:00 (08:00 GMT), a fost primul membru al guvernului care a înaintat către regele Filip pentru a depune jurământul în faţa suveranului, pasul instituţional care marchează intrarea în funcţie a noului guvern.

În ceea ce priveşte componenţa guvernului, echipa sa nu respectă principiul parităţii. Are un total de 11 bărbaţi şi patru femei.

„Sunt surprins, este păcat”, a spus duminică Bart De Wever, amintind că desemnarea miniştrilor a fost responsabilitatea liderilor partidelor implicate în coaliţie.

Noua echipă îi urmează celei a liberalului Alexander De Croo, aflat în funcţie din octombrie 2020. Ea marchează revenirea la putere a Alianţei Neo-Flamande (N-VA), deja asociată unui guvern de centru-dreapta între 2014 şi 2018.

După o lungă aşteptare de şapte luni şi jumătate de la alegerile din iunie, vineri seara a fost încheiat un acord de coaliţie între cele cinci partide.

Acordul a fost complicat de efortul bugetar şi de reformele socio-economice semnificative care trebuie efectuate pentru curăţarea finanţelor publice.

Pe lângă N-VA, la a cărui preşedinţie Bart De Wever renunţă, coaliţia îi reuneşte pe creştini-democraţi (CD&V) şi socialiştii flamanzi (Vooruit), precum şi două partide francofone, Mişcarea Reformatoare (MR, liberal) şi Angajaţii (centrist).

Cele cinci partide reprezintă 81 din cei 150 de deputaţi din noul legislativ ales pe 9 iunie.

În contextul în care Belgia se numără printre ţările UE vizate de o procedură de deficit excesiv, se vorbeşte despre eliberarea a 20 de miliarde de euro pentru a reveni treptat la standardele europene, prin limitarea cheltuielilor publice în multe sectoare.

O perspectivă de care se tem sindicatele, care au făcut apel la o nouă mobilizare la Bruxelles pe 13 februarie pentru a apăra schemele speciale de pensii.