Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu: Semne de întrebare cu privire la calitatea creșterii economice / Investițiile nete din economie sunt într-un ușor regres

Cosmin Marinescu, consilier prezidențial pe probleme economice, avertizează într-o postare pe blog că în ciuda creșterii ecoconomice peste așteptări din primul semestru, România se confruntă cu probleme structurale, precum scăderea investițiilor nete.

”În cazul României, creșterea economică de 5,8% înregistrată în primul semestru reprezintă o performanță peste așteptări, care prefigurează depășirea prognozei de creștere economică anuală de 3,5%. Trebuie subliniată, în acest sens, dinamica sporită a sectorului serviciilor, cu o creștere de peste 8% și 9% pe primele două trimestre, în timp ce industria, însă, continuă să evolueze în teritoriu negativ. Principalul motor al creșterii economice este în continuare consumul privat, cu un ritm susținut, de 7% și 8% pe primele două trimestre ale anului. Nu la fel stau lucrurile și în privința investițiilor. De exemplu, ritmul formării de capital fix este de doar 2,2% pe primul semestru, în timp ce investițiile nete din economie sunt într-un ușor regres, de aproape 1%, într-un context marcat încă de incertitudini”, arată Marinescu.

El arată că ponderea în PIB a investițiilor a scăzut: ”de aici și nevoia de accelerare, în aceste ultime luni ale anului, a implementării investițiilor publice, dată fiind rămânerea în urmă a cheltuielilor de investiții ca pondere în PIB, potrivit datelor la zi aferente execuției bugetare, atât în privința investițiilor din fonduri europene, cât și a proiectelor din bani naționali”.

Consilierul prezidențial califică drept ”îmbucurătoare” creșterea cu aproape 44% a investițiilor străine directe pe primele 7 luni ale anului.

El arată că ”pe primele 7 luni ale anului, deficitul de cont curent a crescut cu aproape 64% față de anul trecut, ajungând la aproape 15 miliarde de euro, cu circa 5,8 miliarde de euro în plus față de 2021. Problema este că finanțarea deficitului de cont curent din fluxuri negeneratoare de datorie rămâne la același nivel suboptimal, aflat la puțin peste 40%, iar în continuare se prefigurează adâncirea deficitului de cont curent, care ar putea depăși semnificativ 8% din PIB la sfârșitul anului”.

În concluzie, spune Marinescu, ”aceste evoluții ridică unele semne de întrebare cu privire la calitatea creșterii economice și atrag atenția asupra provocărilor cu care ne confruntăm. Avem de-a face cu probleme structurale mai vechi, și este suficient să ne reamintim că România a intrat în pandemie cu cea mai fragilă situație a finanțelor publice, consemnând în 2019 cel mai mare deficit bugetar dintre toate statele Uniunii, ca rezultat al politicilor hazardate și pro-ciclice ale guvernelor anterioare”.